1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Echilibru sau blocaj?

Horaţiu Pepine16 iunie 2008

Alegerile locale din România au confirmat o stare de echilibru între cele două blocuri politice, care face dificilă constituirea unei majorităţi la toamnă după alegerile legislative.

https://p.dw.com/p/EKac
Bucureştiul - un şantier politicImagine: transit-Archiv

Bilanţul acestor alegeri nu poate mulţumi pe nimeni pînă la capăt.

PLD şi PSD îşi dispută întîietatea, deşi fiecare foloseşte altă unitate de măsură. PLD invocă numărul absolut de voturi politice, cel de la consiliile judeţene (28,38% faţă de 28,22%), iar PSD numărul de preşedinţi de Consiliu judeţean (17 faţă de 13).

PLD îşi ia apoi revanşa numărînd numărul de primari din marile oraşe reşedinţe de judeţ. Rezultatele după două tururi de scrutin arată că PDL a cîştgat 15 primării în timp ce PSD doar 12. Social democraţii invocînd numărul absolut de primării cîştigate în toată ţara şi care depăşeşete cu mult rezultatele PDL-ului.

Singurul partid care are o victorie nediscutabilă prin raportare la propriile rezultate anterioare, dar şi la ambiţiile afişate, este PNL.

Dar dacă proporţiile acestea se vor repeta la alegerile legislative de la toamnă politica românească se a găsi din nou într-o situaţie grea, întrucît rezulatele de pînă acum exprimă un echilibru cu totul nefuncţional.

Echilibru politic simultan?

Într-un organism politic sănătos echilibrul politic se realizează prin alternanţă şi nu simultan. Simultaneitatea produce de cele mai multe ori situaţii de coabitare sau alianţe nefuncţionale. De exemplu, perioada în care Traian Băsescu era primar general şi avea un Consiliu general ostil a fost o perioadă de blocaj total şi de risipă enormă de timp şi resurse. Experienţa democratică arată că echilibrul într-un organism politic care respiră sănătos se realizează prin alternanţă. Stînga alternează cu dreapta şi tot aşa, într-o mişcare ciclică.

Acum după aceste rezultate care definesc o stare de echilibru între principalele forţe politice se poate vedea mai bine una din motivaţiile reformei electorale propuse de preşedintele Traian Băsescu. Votul majoritar pe care l-a propus la referendumul din toamna anului trecut avea în primul rînd calitatea de a produce majorităţi clare. Nu are, pentru funcţionarea democratică nici o importanţă dacă ar cîştiga PLD sau PSD, ci doar faptul că mecanismul a fi adus la putere o majoritate clară cu un program bine definit. Or, în situaţia de acum a votului proporţional, PSD este nevoit să-şi negocieze platforma cu PNL sau invers, ceea ce ar duce la confuzie de idei şi la programe neclare. Există precedentul guvernării PNL-PSD, o coaliţie nedeclarată, care s-a dovedit în multe privinţe confuză şi problematică.

Pînă la toamnă nu se mai poate face nimic în privinţa regulilor electorale (care abia au fost schimbate, conservîndu-se proporţionalitatea), dar rezultatele alegerilor locale din acest an reprezintă un bogat material pentru o reflecţie politică care să depăşească partizanatele curente.