1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Ecologia salvează România?

Victor-Iulian Tucă18 aprilie 2005

Vineri, 15 aprilie Ministrul Mediului, Sulfina Barbu s-a întâlnit la Bruxelles cu omologul său, Comisarul european Stavros Dimas. Printre subiectele abordate s-au aflat întărirea capacităţii instituţionale în vederea aplicării aquis-ului comunitar, situaţia de la Rosia Montana, canalul Bîstroe, despre Dunăre şi zona Mării Negre.

https://p.dw.com/p/B34V
Demonstraţie, la Bucureşti, împotriva Canalului Bîstroe (24.08.2004)
Demonstraţie, la Bucureşti, împotriva Canalului Bîstroe (24.08.2004)Imagine: DW

Protecţia Mediului este unul dintre capitolele cele mai monitorizate de Comisia Europeană atunci când vine vorba de România deşi nu există o clauză de salvgardare reglementată special pentru acest domeniu. Cu privire la întărirea capacităţii instituţionale care să permită elaborarea unor proiecte cu impact pozitiv asupra mediului înconjurător din România, există în derulare 9 programe de specializare si 10 seminarii Taiex, pentru personalul din Ministerul Mediului şi din agenţiile locale şi regionale. S-au fixat termene clare pentru implementarea directivelor UE şi pentru proiecte de lege care să completeze reglementările în privinţa protecţiei mediului.

Ministrul Mediului, Sulfina Barbu:

"În anul 2007, când vom deveni membri ai UE, fondurile structurale şi cele de coeziune vor putea fi accesate numai dacă vom avea proiectele pregătite deja. Deci, portofoliul de proiecte este un alt capitol extrem de important. Nu în ultimul rând, autorizarea şi re-autorizarea tuturor agenţilor economici din România este un proces care ne angajează la nivel naţional, în momentul de faţă, la o muncă extrem de susţinută. Cei care nu vor avea autorizaţie de mediu la momentul integrării în UE, vor fi închişi definitiv. Iar dacă autorizaţiile de mediu eliberate de către autoritatea de mediu nu vor fi respectat procedura, atunci acele autorizaţii vor fi anulate şi statul va prelua penalităţile în domeniul mediului."

Ar fi de precizat că protecţia mediului este un capitol dintre cele mai costisitoare din punctul de vedere al eforturile financiare, până în anul 2018, ultimul an care în negocieri a fost stabilit ca fiind ultimul de tranziţie pentru implementarea directivei UE din domeniul mediului, România trebuie să investească aproximativ 30 de miliarde de euro. Aceşti bani vor veni, conform Ministrului Mediului, din diverse surse: din bugetele locale şi bugetul central, aproximativ 34% de la Uniunea Europeană, în jur de 7, 7 miliarde vor trebui plătite de agenţii economici din România, restul provenind din credite şi împrumuturi externe. Până la mijlocul anului 2006, suma care trebuie investită de Ministerul Mediului pe proiecte astfel de proiecte este de 34 de milioane euro.

În altă ordine de idei ar mai fi de notat constituirea unui grup româno-maghiar care lucrează împreună la evaluarea proiectului Roşia Montana, pentru stabilirea setului de întrebări privitoare la impactul asupra mediului, la care investitorul din Canada, Gabriel Resorces, trebuie să răspundă. Comisarul european pe probleme de mediu, Stavros Dimas a recomandat autorităţilor române să dea dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte situaţia de la Roşia Montana, apreciind totodată implicarea specialiştilor maghiari în evaluarea impactului asupra mediului înconjurător. În termen de 4-6 săptămâni autorităţile române trebuie să transmită ghidul cu privire la studiul de impact, investitorul trebuie să răspundă acestui chestionar într-un termen care poate varia între o lună şi şase luni, după care începe evaluarea răspunsului şi decizia autorităţilor româneşti. Este de observat că investitorul Gabriel Resorces a cumpărat deja proprietăţi în zona Roşiei Montană, materializate în case şi terenuri şi a executat foraje de explorare pentru evaluarea concentraţiei zăcământului.

În privinţa Canalului Bîstroe, Ministrul Mediului, Sulfina Barbu ne-a declarat:

"Despre Bîstroe ama discutat faptul că s-a constituit acea comisie de investigaţie, în cadrul Convenţiei de la Espoo, că România şi-a achitat obligaţiile financiare care-i reveneau pentru această comisie, în valoare de 64.500 Euro, am cerut respectarea termenelor conform Convenţiei de la Espoo. S-a suspendat activitatea comisiei, deoarece Ucrainaa nu a plătit banii pe care-i avea de plătit în cadrul acestei comisii. Am cerut insistent să se facă lobby pe lângă Ucraina, să-şi achite aceste obligaţii şi noi să avem în termen raportul, care ne interesează foarte mult."

Gestionarea uriaşelor mijloace financiare prevăzute pentru protecţia mediului, împreună cu gestionarea situaţiilor de criză cum ar fi cele de la Roşia Montana sau Canalul Bîstroe, rămân provocările cele mai serioase la care România trebuie să răspundă în perioada de timp rămasă până la raportul de ţară care va fi publicat de către Comisia Europeană la sfârşitul lunii octombrie.