Economia, numitor comun

Întâlnirea de duminică dintre cancelara Angela Merkel şi premierul chinez  Wen Jiabao a avut toate ingredientele unei întrevederi între vechi cunoştiinţe. Cei doi politicieni se cunosc de mulţi ani.

Chiar la începutul lui 2012, Angela Merkel s-a aflat în China, după ce anterior lăudase relaţiile bilaterale, de la al căror debut se împlinesc anul acesta 4 decenii.  "Colaborarea se extinde pe un spectru larg: de la cercetare la cooperare economică, până la dialogul pe probleme ale statului de drept şi conlucrarea în domeniul agriculturii," explica şefa Executivului de la Berlin.

Peste 30 de mecanisme de dialog

Multe dintre dialogurile bilaterale au loc la nivel guvernamental, între miniştri, secretari de stat sau şefi ai administraţiei centrale. Prin urmare şi vizitele ca şi schimburile comerciale reflectă buna colaborare. Germania este cel mai important partener comercial european al Chinei, iar China este ţara asiatică cu care Germania realizează cele mai multe schimburi comerciale. Programul vizitei premierului chinez în Germania oglindeşte tocmai datele statistice.  Ediţia din acest an a Târgului Tehnologic de la Hanovra, unde China este ţara parteneră, dar şi uzina Volkswagen de la Wolfsburg atestă că nucleul cooperării germano-chineze este economia. Politologul Sebastian Heilmann din Trier confirmă importanţa acestei colaborări: "Restul urmează, mai mult sau mai puţin, modelul relaţiilor economice".

Parteneriat strategic

Din 2004, cele două state întreţin ceea ce, în jargon oficial, se numeşte "parteneriat strategic în responsabilitatea globală". Şi această sintagmă are importanţă economică, în opinia lui Heilmann " în multe din aspectele economiei mondiale - fie că este vorba despre regularizarea pieţelor, despre combaterea inflaţiei sau despre rolul deficitului public - în toate acestea există abordări macropolitice, macroeconomice apropiate atât la Berlin cât şi la Beijing."

Din păcate, interesele comune nu au reuşit să vină în sprijinul monedei unice europene. În timpul vizitei oficiale în China, de la începutul lunii februarie, Angela Merkel nu a obţinut nici o promisiune concretă privind un ajutor chinez, Wen Jiabao îndemnându-i pe europeni să se mobilizeze. "Fundamentul şi cheia soluţionării crizei datoriilor se regăsesc în eforturile pe care Europa trebuie să le facă", declara premierul chinez.

Ajutor condiţionat

Politologul din Trier consideră că rezervele manifestate de oficialii chinezi în privinţa cumpărării directe de acţiuni europene reprezintă o strategie clară. Prin intermediul Fondului Monetar Internaţional, China s-a declarat dispusă să se implice în salvarea monedei unice. Nici preţul cerut nu este învăluit în mister: "China spune DA unui ajutor multilateral prin intermediul FMI, dar cu condiţia ca Beijingul să aibă mai multă putere de decizie şi influenţă în acordarea şi controlul acestor programe", detaliază Heilmann.

În mod sigur, pe agenda discuţiilor dintre Merkel şi Wen s-a aflat şi situaţia din Iran şi Siria. Şi aici există abordări comune, care se limitează la un punct esenţial: respingerea oricărui conflict armat. Presiunile occidentului asupra Iranului sunt criticate de Beijing. La întâlnirea din luna februarie, Wen Jiabao a ţinut să precizeze că dialogul şi colaborarea sunt singurele mijloace pentru soluţionarea problemei programului atomic iranian. În cazul Siriei, China a blocat de două ori, prin veto, alături de Rusia, rezoluţia Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite.