Ecouri critice la un mare succes românesc

„Lumină verde aderării Sofiei şi Bucureştiilor”, anunţă Le Nouvel Observateur, evidenţiind cum s-a alcătuit majoritatea confortabilă, cu care europarlamentarii s-au pronunţat în cele din urmă în favoarea cooptării Bulgariei şi României: „partidul popular european a primit în ultima clipă garanţii în privinţa perpetuării controlului parlamentar asupra ajutoarelor financiare implicate de aderare”. Încât conservatorii şi creştin-democraţii din dreapta spectrului politic european au aprobat în cele din urmă integrarea României. „Ecologiştii”, scrie Der Spiegel, „ar fi fost în favoarea amânării, dar liberalii şi socialiştii s-au opus”.

Cu toate acestea se poate identifica în comentariile occidentale apărute astăzi, în special în presa de limbă germană, un clivaj enorm între votul preponderent pozitiv al europarlamentarilor şi atitudinea sceptică a editorialiştilor, care se fac în genere ecoul cititorilor lor. Le Monde relevă că „Olli Rehn le-a promis deputaţilor de la Strasbourg că vor fi consultaţi şi în continuare în chestiunea eventualei activări a clauzei de slavgardare, permiţând amânarea integrării statelor candidate până în 2008, dacă nu sunt pregătite”. Ziarul parizian îl citează şi pe Elmar Brok, reliefând că „data de 25 aprilie nu reprezintă sfârşitul drumului, că nu există motive să ne culcăm pe-o ureche” şi notează că ambele ţări mai trebuie „să-şi desăvârşească reforma sistemelor judiciare, să continue lupta împotriva corupţiei şi să amelioreze situaţia romilor”. România, scrie ziarul e invitată între altele „să garanteze controlul frontierelor exterioare ale Uniunii, şi deplina independenţă a mediilor şi a libertăţii de expresie”.

Şi celelalte ziare apusene scot în evidenţă diversele carenţe în special politice ale statelor candidate. Handelsblatt îl reia de asemenea pe Olli Rehn, comisarul pentru extindere afirmând că „în următoarele 21 de luni ambele ţări vor trebui supravehgheate îndeaproape, Comisia fiind hotărâtă să le amâne dacă nu reueşesc să fie perfect pregătite”. Ziarul din Duesseldorf relevă că în drumul spre Uniune, „România va trebui, (citez) ”să înlăture obstacole mai mari decât Bulgaria, să aplice riguros reforme în administraţie şi justiţie să elimine corupţia şi oprimarea minorităţilor”, (citat închis).

Financial Times face joncţiunea între tema aderării celor două ţări şi apropiatul referendum francez asupra constituţiei europene, care, în opinia unora dintre deputaţi, ar fi afectat negativ de votul din Parlamentul de la Strasbourg întrucât „francezii sunt oricum, în majoritatea lor, mai degrabă sceptici”. Or, un eventual rezultat negativ în plebiscitul privind adoptarea constituţiei europene „ar provoca debusolarea politică a UE”.

Ziarele germane şi austriece îşi manifestă în genere nemulţumirea. „Practic aderarea s-a produs”, apreciază Der Standard de la Viena. Fiindcă, din perspectivă juridică, lucrurile s-au clarificat, integrarea având loc cu siguranţă, fie în 2007, fie în cazul mai rău, în 2008. Enumerând deficienţele statelor candidate, ziarul austriac se întreabă „cât de înţeleaptă a fost oare reducerea prin votul de ieri de la Strasbourg a presiunilor reformiste exercitate asupra Bucureştiului şi Sofiei?”. Decizia aderării celor două ţări, mai scrie ziarul, „a fost finalmente una politică, o hotărâre a Comisiei Europene, a Consiliului şi a Parlamentului, care nu prea are mult de-a face cu datele reale ale situaţiei de pe teren”.

Rezerve şi mai ample enunţă Osnabruecker Zeitung, Frankfurter Rundschau şi comentariul publicat de Suedeutsche Zeitung din Muenchen. Deşi enumeră o serie de impedimente de ordin politic, cotidianul bavarez pare muncit mai degrabă de griji economice. Titrând „Generozitate periculoasă”, ziarul e de părere că „UE va coopta o Românie deloc coaptă pentru aderare”. In opinia lui Alexander Hagelueken, europarlamentarii ar fi lansat „un semnal excesiv de amical Bucureştiului, ratând şansa de a le face un bine alegătorilor lor şi de a da glas unor îndoieli întemeiate”. In România s-ar da „şpagă precum în Senegal sau în Republica Dominicană, ţara nefiind destinaţia cea mai potrivită pentru cele 40 de miliarde de euro cât însumează subvenţiile ce vor fi acordate României şi Bulgariei în anii care vin”. Ziarul deplânge paralizia reformei din justiţie, carenţele din îngrijirea psihiatrică şi ecologice. Ziarul se arată aşadar uimit de faptul că „forurile europene îl vor promova (citez) pe elevul corijent, deşi nu contestă defel existenţa lipsurilor semnalate”. Autorul cse arată supărat de ceea ce numeşte „naivitatea” speranţelor nutrite de Olli Rehn, întrucât comisarul pentru extindere ar fi renunţat „de bunăvoie la ultima sa şansă de a impune reformele necesare, mizînd pe principiul încrederii în candidat”. Sueddeutsche Zeitung se întreabă „ce se va întâmpla oare dacă guvernul Tărcieanu nu poate sau nu vrea să transpună restructurările şi-l citează pe un europarlamentar german care consideră că „vom asista la o aderare în cârje”. In fine, cotidianul din Muenchen scoate în evidenţă inoportunitatea economico-financiară a unor aderări, care se derulează în timp ce vechile state ale UE icnesc sub povara şomajului şi se tem ca dracul de tămâie de conconcurenţa unei forţe de muncă esteuropene ieftine. In context, comentariul lui Hagelueken îi critică sever pe Gehrard Schroeder şi Jaques Chirac pentru duplicitatea poziţiilor lor. In concluzie, mai, citim în ziar „Parlamentul European a omis să pună capăt acestei duplicităţi şi să reliefeze clar şi fără echivoc că România va putea adera doar când nu va constitui o povară pentru Europa.

Oarece lumină în peisajul presei apusene aduce interviul acordat de Traian Băsescu ziarului francez Le Figaro. Răspunzând perfect întrebărilor dure puse de cotidianul parizian, preşedintele a promis răspicat că „România îşi va ţine promisiunile făcute”. Europarlamentarilor critici, Băsescu le propune să efectueze vizite în România. In chestiunea corupţiei aminteşte de planurile de acţiune menite unul să modernizeze justiţia iar celălalt să-i combată pe marii corupţi. In fine, reproşurilor pariziene privind prezumtiva lipsă de reflexe europene ale românilor, din pricina strânsei alianţe a Bucureştiului cu Washington şi Londra, Traian Băsescu le-a amintit francezilor că nu ei, ci românii trăiesc la frontiera răsăriteană a Uniunii şi se confruntă în ograda din dos cu conflicte îngheţate, precum cel transnistrean. „Pe moment doar SUA şi Marea Britanie se interesează de aceste chestiuni, a estimat Băsescu, invitând Franţa şi Germania să participe şi ele la securizarea regiunii, să renunţe la ostilitatea faţă de America şi să acorde ajutoare concrete statelor care s-au desprins de Moscova. la 15 ani de la căderea zidului berlinez Ucraina, Georgia şi Moldova formează cel de-al doilea val producând schimbări istorice în fostul spaţiu sovietic a amintit preşedintele României, reliefând necesitatea ca Uniunea Europeană să abandoneze politica moale de a bate aceste ţări încă fragile pe umăr şi de a le felicita fără să le sprijine suficient democratizarea.