Ecourile săptămânii

Şi în timp ce inima occidentului e libertatea societăţilor deschise şi instituţia lor fundamentală e respectarea drepturilor omului, violarea acestor drepturi şi periclitarea libertăţii prin ascensiunea extremistă fac, iată, progrese importante, de la Beijing, la Washington, trecând prin Kiev, Atena şi Paris.

În timp ce în occident "anticapitalismul" a încercat la 1 mai să iasă din nou la suprafaţă, valuri au iscat în presă, bunăoară, presiunile la care a fost supus disidentul chinez Chen Guangcheng, silit să părăsească ambasada americană din Beijing sub ameninţarea uciderii nevestei sale. L-a abandonat oare administraţia lui Barack Obama? Unii condamnă în context nu doar regimul comunist chinez ci şi pe responsabilii din vest care se înclină prea uşor şi prea adânc în faţa autocraţilor.

Între ei se înscrie şi autoritarul lider de la Kiev, Victor Ianucovici, pe care comentatorii nu-l iartă pentru manipularea justiţiei şi maltratarea după gratii a Iuliei Timoşenko, în speţă pentru tratamentul crud menit s-o elimine pe veci de pe scena politică pe fosta lideră a revoluţiei portocalii. Prea puţini observatori se arată totuşi entuziasmaţi de ideea boicotării stadioanelor ucrainene pe parcursul campionatului european de fotbal.

Spaţiile cele mai ample se consacră însă istoricelor alegeri elene şi franceze şi consecinţelor eventualei continuări a seriei de conduceri europene debarcate din pricina crizelor ultimilor ani. Westdeutsche Allgemeine Zeitung ştie că o virtuală alegere a lui Francois Hollande în fruntea statului francez s-ar solda cel puţin „cu o gravă criză euro”.

Cu bonitatea proaspăt re-apreciată de către Standard and Poor’s, Grecia are totuşi nevoie, spre a se relansa, de o voinţă de a creşte economic, relevă, pe un ton sceptic, Frankfurter Allgemeine Zeitung.

În schimb, voinţa de a economisi a Europei s-a dus de mult pe apa sâmbetei. Mediile de stânga afirmă că programele de austeritate au eşuat pe toată linia. Le-a „mâncat frica”, afirmă Die Welt, ale cărui avertismente sunt apocaliptice. Fiindcă, potrivit ziarului berlinez, „totul s-ar putea sfârşi cu o criză de proporţiile celei din anii 30”. Germanii ştiu că ruinele acelei crize au ridicat hidosul cap al monstrului nazist.