Efectele reale şi cele ipotetice ale întrevederii Bush-Merkel

Dar – scrie GENERAL ANZEIGER din Bonn comentînd tema zilei azi în presa germană – să nu ne lăsăm induşi în eroare: punctele de vedere diferite ale celor doi parteneri de dialog asupra unor chestiuni stringente ale politicii internaţionale nu s-au profilat în cursul înterevederii Bush/ Merkel în timp ce ordinea de zi a convorbirilor nu a inclus dezbaterea unor concepţii fundamental diferite. NEUES DEUTSCHLAND regretă în contextul dat că Angela Merkel reputată pentru francheţea cu care „atacă” chestiunile delicate ale politicii internaţionale, s-a lăsat flatată de Bush şi a evitat orice aluzie publică la „petele ruşinoase” ale politicii americane: Guantanamo, zborurile secrete CIA via republica federală...Surdina pusă de Angela Merkel tonului critic la adresa unor aspecte ale politicii americane nu are nimic de-a face cu simpatia dintre cei doi actanţi ai dialogului germano - american scrie THÜRINGISCHER LANDESZEITUNG , continuînd ideea: cine azi stă de vorbă cu Bush şi telefonează mîine cuPutin după care face promisiuni Pekinului nu mai poate obţine efectul scontat recurgînd la tonurile dure. OSTSEE ZEITUNG întrevede în schimb în cordialitatea relaţiilor Bush-Merkel o premiză favorabilă soluţionării de comun acord a problemelor dificile ale politicii internaţionale, în timp ce BRAUNSCHWEIGER ZEITUNG se întreabă dacă Germania îşi poate asuma rolul unui mediator în soluţionarea conflictului creat de dosarul nuclear iranian. Sau poate preşedintele Bush se slujeşte de Angela Merkel ca de un instrument diplomatic pentru a nu i se putea reproşa ulterior că nu a recurs la toate mijloacele paşnice de soluţionare a crizei. Observatorii critici care se tem că atacul militar împotriva Iranului este deja pus la punct întrevăd în actuala situaţie un iritant paralelism cu momentele premergătoare intervenţiei militare în Irak. Deocamdată CORRIERE DELLA SERA se întreabă ce efecte ar avea sancţiunile economice împotirva Iranului, imaginînd cîteva dintre acestea dar subliniind efectul imediat pe care-l creează apropierea primejdiei: turbulenţele majore de pe piaţa petrolului.

Tot azi ziarele germane – ca de altfel şi cele internaţionale - abordează cazul extremistului Zacarias Moussaoui, deloc străin de atentatele teroriste de la 11 septembrie, condamnat de un tribunal american la pedeapsa cu închisoare pe viaţă. Cei 3000 de oameni care au pierit la 11 septembrie 2001 rămîn nerăzbunaţi, juridic vorbind, fiindcă înşişi ucigaşii lor au murit .Cei care au tras sforile atentatului continuă să rămînă în umbră. Singurii care mai pot fi traşi la răspundere sunt figurile marginale ale atentatului precum Zacarias Moussaoui: aceştia trebuie pedepsiţi pe măsura propriei lor vinovăţii , ceea ce nu e tocmai uşor. Cei 12 juraţi din Alexandria au demonstrat întregii lumi cum trebuie procedat în atari situaţii relevă PFORZHEIMER ZEITUNG. Cazul Moussaoui constituie o excepţie - crede TAGESZEITUNG referindu-se la soarta deţinuţilor din Guantanamo care de peste patru ani aşteaptă zadarnic un proces şi cărora astfel le este refuzată şi şansa de a se apăra.Şi LANDESZEITUNG din Lünerbug crede că sentinţa tribunalului din Alexandria este o excepţie în timp ce DRESDNER NEUESTEN NACHRICHTEN împărtăşeşte o opinie contrară ; lui Moussaoui care îşi dorea pedeaspa cu moartea spre a deveni martir i-a fost refuzată prin condamnarea la detenţie pe viaţă şansa de a ajunge” în ceruri”.

De la Paris LE MONDE salută decizia tribunalului american conbsiderînd-o „exemplară” .

Cum se poate transforma cenuşiul în portocaliu află cititorul german azi din articolul publicat în ediţia electronică a săptămînalului DER SPIEGEL, în care Bucureştiului i se face un portret agreabil . Deşi capitala României nu se bucură de o imagine prea „favorabilă” , privite mai îndeaproape lucrurile se nuanţează, metropola bucureşteană fiind un amestec de umbre şi lumini, avînd un trecut trist dar un viitor promiţător rezultă din cuprinsul reportajului care se încheie cu o constatare entuziasmantă: „Bucureştiul are din fiecare cîte puţin, o istorie mare şi una măruntă, un trecut trist şi un viitor în parte plin de speranţă”. Speranţe de ajutor şi pentru sinistraţii de pe malurile Dunării - rezultă din comunicatul de presă al Serviciului Maltez .Campania de ajutor iniţiată de această organizaţie este spirijinită şi de ministerul federal de externe cu o sumă de peste 35 de mii de Euro, virată Serviciului de Ajutor Maltez din România . Comunicatul de presă publică de asemenea şi contul bancar în care cei dornici de a veni în ajutorul sinistraţilor din România pot depune donaţii. THURGAUER ZEITUNG din Elveţia relatează tot azi despre virarea de către guvernul cantonal în contul Crucii Roşii a unei sume de 10 mii de franci elveţieni destinaţi campaniei de ajutorare a victimelor indundaţiilor din România.