Efectele tectonicii terestre şi a celeia politice

Cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG publică o relatare nu lipsită de accente comentative, însoţită de fotografia noului premier român Călin Popescu Tăriceanu care - se menţionează textual - a purtat negocierile de coaliţie presat puternic de timp. După ce prezintă componenţa noului guvern care miercuri şi-a luat deja în primire prerogativele, articolul apărut în marele cotidian german explică cîteva din mişcările mai puţin cunoscute cititorilor occidentali, care au favorizat formarea noii coaliţii şi trecerea în opoziţie a social democraţilor. Eşecul acestora şi victoria liberalilor au fost facilitate şi de cele două gafe comise de ex-preşedintele Ion Iliescu înaintea expirării mandatului său: acordarea celui mai înalt ordin de stat antisemitului preşedinte al partidului România Mare, CV Tudor şi graţierea lui Cozma "căpetenia criminală a minerilor".Ambele gesturi au stîrnit oprobriul opiniei publice interne şi internaţionale , repercutat prin ricoşeu şi asupra PSD-ului. "Nici Năstase nu a mai putut împiedica eşuarea înfrîngerii la urne într-un dezastru aproape total al partidului său" menţionează relatarea citată în care se precizează totuşi reuşita PSD de a-şi fi impus candidaţii la conducerea celor două camere ale parlamentului - performanţă care a fost posibilă doar fiindcă deputaţii alianţei părăsiseră sala în semn de protest faţă de modul de desfăşurare a votului .

Articolul se încheie prin semnalarea primului conflict ivit în sînul coaliţiei guvernamentale pe marginea desemnării prefecţilor, UDMR revendicînd posturile în judeţele Covasna şi Harghita locuite de populaţie majoritar secuiască.Pretenţie care i-a determinat pe liderii locali ai PD, PNL şi PUR să reproşeze UDMR-ului încercarea de a impune în acest fel o autonomie a ţinuturilor secuieşt, intenţie negată de liderul partidului Marko Bela.

Cotidianul elveţian NEUE ZURCHER ZEITUNG , ca deobicei foarte atent şi la evenimentele survenite în sud estul Europei, publică un articol intitulat "Voinţa de reformă a noului guvern al României" .

Regăsim în textul acestuia , pe lîngă descrierea componenţei noului cabinet şi menţionarea ajutorului involuntar pe care cei doi faux-pas comişi de Ion Iliescu , l-a dat victoriei alianţei şi înfrîngerii PSD.Autorul relatării relevă virtuozitatea tactică a lui Tăriceanu şi Băsescu de a fi atras de partea lor nu doar UDMR-ul ci şi formaţiunea PUR , care fusese aliata PSD-ului.

Pentru un ziar cum este NEUE ZURCHER ZEITUNG nu putea trece neobservat angajamentul european al noului guvern, reformele anunţate deja de guvernul Tăriceanu şi mai ales biografiile nepătate ale membrilor echipei acestuia.Din componenţa noului executiv, relatarea publicată în cotidianul elveţian reţine figura lui Mihai Răzvan Ungureanu, şeful externelor, a Monicăi Macovei, ministru al justiţiei , a ministrului finanţelor jurnalistul Ionuţ Popescu precum şi a profesorului universitar Emil Dinga şeful resortului integrării. Opoziţia a pus desigur imediat sub semnul întrebării gradul de calificare a noului executiv, avertizînd asupra pericolului repetării situaţiei din legislatura 1996-2000.Date fiind relaţiile majoritare destul de fragile în parlament , temerile nu sunt întru totul nejustificate.Dar spre deosebire de guvernul de-atunci actuala echipă este mai omogenă şi dispune la cel mai înalt nivel de întreprinzători plini de succes -cum este Călin Popescu Tăriceanu , precum şi adjuncţii acestuia Videanu şi Copos care neîndoielnic vor accelera reformele economice.Ceea ce corespunde intereselor Uniunii Europene şi investitorilor străini conchide articolul din NEUE ZURCHER ZEITUNG.

Să revenim în încheiere la tema dominantă a actualităţii în paginile presei - catastrofa din Asia de Sud est.Reacţia guvernului german faţă de infernul în care valul ucigaş a transformat paradisurile turistice din Oceanul Indian întruneşte asentimentul majorităţii comentatorilor. SUDDEUTSCHE ZEITUNG analizează consecinţele de durată ale catastrofei , motiv pentru care întreaga politică de dezvoltare trebuie regîndită .Ziarul munchenez - într-un ton critic - afirmă: " abia în cîteva luni va ieşi la iveală cît de în serios îşi iau cei bogaţi promisiunile de solidaritate.Banii vor trebui să curgă şi după ce zecile de mii de morţi nu vor mai ţine capul de afiş al actualităţii".Mai puţin dramatic întrevede cotidianul DIE WELT situaţia din regiune afirmînd într-un un ton pragmatic că ajutoarele internaţionale vor alina prin credite de mici dimensiuni sărăcia şi suferinţele celor rămaşi fără adăpost şi locuri de muncă. Infrastructura va putea fi restabilită relativ rapid ceea ce favorizează crearea de noi locuri de muncă şi va accelera creşterea economică."

De la Paris LE MONDE relevă faptul că regiunile lovite de cataclsim sunt frecventate de turişti occidentali cu dare de mînă ceea ce indirect a sporit atenţia opiniei publice internaţionale, mobilizînd-o. Dar această mobilizare ridică două probleme: cea a discrepanţei dintre promisiuni şi acţiuni.Organizaţiile de ajutor se vor ţine neîndoielnic de cuvînt ceea ce nu se poate spune despre guvernele anumitor state sau despre organizaţiile suprastatale. După cutremurul din Iran, promisiunea de ajutor fusese de un miliard de dolari- un an mai tîrziu suma reală fusese de doar 17 milioane. O a doua problemă o constituie eficienţa ajutorului pe care doar ONU este capabilă s-o garanteze.