Eforturi europene pentru democratizarea Moldovei

În Rezoluţia cu privire la situaţia din Republica Moldova adoptată ieri, Parlamentul European "deplânge", "condamnă", "se declară îngrijorat", "cere" şi "recomandă" autorităţilor de la Chişinău să renunţe la încălcarea drepturilor omului şi să înceteze imediat tortura.

Deşi condamnă actele de violenţă şi vandalism, Parlamentul European consideră drept inacceptabilă prezentarea tuturor protestelor ca fiind acte criminale şi drept un „complot anticonstituţional". "Protestele paşnice au fost determinate îndeosebi de îndoielile cu privire la corectitudinea alegerilor, de neîncrederea în instituţiile publice şi de insatisfacţia cu privire la situaţia socială şi economică din Republica Moldova", - se menţionează în documentul citat.

Parlamentul European subliniază că tensiunile interne existente în Republica Moldova sunt foarte mari şi, prin urmare, consideră că este necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei şi a unor experţi independenţi, care să asigure un proces transparent şi imparţial de investigare. În plus, Parlamentul European insistă ca toţi cei ce s-au făcut răspunzători de violenţe îndreptate împotriva persoanelor reţinute să fie aduşi în faţa justiţiei.

De asemenea, Parlamentul European solicită lansarea unei investigaţii speciale în cazurile persoanelor decedate în timpul evenimentelor post-electorale, precum şi în cazul tuturor acuzaţiilor de viol sau rău tratament în timpul detenţiei şi a arestărilor operate pe criterii politice, cum ar fi arestarea lui Anatol Mătăsaru şi a omului de afaceri Gabriel Stati.

Rezoluţia condamnă campania de hărţuire lansată de autorităţile moldovene împotriva jurnaliştilor, a reprezentanţilor societăţii civile şi ai partidelor de opoziţie, îndeosebi arestarea şi expulzarea jurnaliştilor, întreruperea accesului la pagini de internet şi la posturi de televiziune, emiterea de mesaje propagandistice pe posturile publice şi blocarea accesului opoziţiei la instituţiile publice ale audiovizualului.

Parlamentul European deplânge, de asemenea, decizia autorităţilor moldovene de expulzare a ambasadorului român şi de introducere a obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestui stat-membru al Uniunii Europene şi solicită autorităţilor moldovene reinstituirea regimului lipsit de vize pentru cetăţenii români. În Rezoluţie se solicită dovezi clare şi substanţiale de la autorităţile moldovene în sprijinul oricăror acuzaţii lansate cu privire la presupusele acţiuni criminale ale protestatarilor şi implicarea unor guverne străine.

În ceea ce priveşte summit-ul de ieri, de la Praga, unde Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Estic al UE, vom menţiona că, în discursul său, şeful diplomaţiei moldovene Andrei Stratan a făcut aluzie la Tratatul de frontieră cu România, care nu a fost încă semnat şi la numărul mare de moldoveni care solicită cetăţenia română. "Integrarea europeană reprezintă o prioritate constantă şi ireversibilă a politicii externe şi interne a Republicii Moldova. Utilizăm permanent toate posibilităţile existente pentru a ne apropia de realizarea acestui obiectiv", a menţionat Stratan. El a reamintit că Moldova doreşte un acord de asociere cu UE, care să stabilească modalitatea de integrare europeană a Republicii Moldova, să creeze un spaţiu de comerţ liber şi să stabilească un proces clar de avansare a liberalizării regimului de vize. Stratan a precizat că dificultatea obţinerii vizelor îi determină pe moldoveni să solicite "paşapoartele unor state membre ale UE, ceea ce deja are un impact asupra securităţii naţionale". "A devenit mai uşor să soliciţi cetăţenia unui stat UE, decât să obţii o viză de intrare", a spus ieri Stratan, la câteva săptămâni după ce România a accelerat procedura de acordare a cetăţeniei pentru moldoveni.

Autor: Vitalie Călugăreanu
Redactor: Robert Schwartz