1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Elevii români pică din nou la matematică

Horaţiu Pepine6 martie 2014

Examenele şi testele repetate în ultimii ani arată că există o carenţă gravă în ceea ce priveşte învăţământul matematic din România.

https://p.dw.com/p/1BKyH
Imagine: Fotolia/S. Khakimulli

Rezultatele foarte slabe de la simularea evaluării naţionale la clasa a VIII-a au surprins. Cu toate acestea a existat un precedent care le anticipase perfect: testele PISA. Cele două examene sunt comparabile, cel puţin la matematică. Dacă testele PISA îi cuprind pe toţi elevii de 15 ani indiferent de clasa în care se află, evaluarea naţională se referă la clasa a VIII-a, care cuprinde elevi de 14 şi 15 ani. Stilul problemelor a fost destul diferit ca mod de prezentare şi cu toate acestea rezultatele concordă uimitor de bine.

Rezultatele PISA publicate în decembrie anul trecut arătau că 40,8% dintre elevii testaţi se află sub nivelul 2 pe o scală de 6 puncte. La evaluarea naţională, 69,6 % dintre toţi elevii României se găsesc sub 5 pe o scala de 10 puncte. Ca proporţie, rezultatele sunt destul de asemănătoare.

Testele PISA au fost complet ignorate la nivel oficial, poate tocmai din cauza modului în care au fost formulate problemele. Am întâlnit multe comentarii care explicau eşecul prin insolitul formulării, dar de data aceasta subiectele au fost alcătuite de Ministerul Educaţiei şi au fost, după cum sună o declaraţie oficială, “de nivel mediu, tipic oricărei evaluări de masă”.

Un lucru am înţeles bine în ultimii 20 de ani: românii nu suportă să fie comparaţi cu alţii. Aşadar să lăsăm deoparte testele PISA şi să luăm în discuţie numai rezultatele de la evaluările naţionale concepute de profesori români pentru elevi români de nivel mediu. Or, acestea ne arată că, la matematică, aproape două treimi din elevii de clasa a VIII-a se află sub nota de trecere. Diferenţele regionale nu sunt foarte mari şi nici nu par să spună ceva inteligibil: pe primul loc se află judeţul Brăila, urmat de Cluj şi Suceava, iar la coada clasamentului apar Arad, Caraş-Severin şi Călăraşi.

Ar trebui oare ca Ministerul să înfiinţeze o comisie de oameni competenţi care să evalueze situaţia şi după o jumătate de an sau un an de zile să facă propuneri de reformă? Sau ar fi mai bine ca lucrurile să fie lăsate aşa cum sunt?

Nu ştim deocamdată cum gândesc cei din Ministerul Educaţiei, dar la nivel public domină câteva idei greşite. Se spune mereu că elevii români obţin cu regularitate premii la olimpiadele internaţionale de matematică. Este perfect adevărat, dar olimpicii sunt cu toţii 10 în fiecare an. Opinia publică pare însă perfect mulţumită cu acest lucru, căci ceea ce contează nu este numărul celor care fac performanţă, ci faptul că sunt români. Faptul că din această comunitate se ridică 5-6 campioni pare destul, căci ei sunt priviţi ca reprezentanţi ai naţiunii, care lucrează în numele ei. Aşadar, dacă există câţiva români mai deştepţi decât toţi oamenii de pe glob, e suficient ca imaginea de sine a naţiunii să fie salvată. E ca şi cum ai spune că toţi împărtăşesc aceeaşi esenţă valoroasă care i-a purtat pe cei puţini la victorie. Am mai scris acest lucru de multe ori, cu diferite ocazii. La un nivel mai înalt, acelaşi mod de gândire explică felul în care românii se legitimează obsesiv prin trimitere la Brâncuşi, Eliade, Cioran, ca şi cum viaţa şi opera acestora, cu totul excepţionale, desigur, ar fi de natură să scuze contraperformanţa teribilă de zi cu zi.

Adevărul este că pentru o societate este mult mai folositor să aibă o medie bine instruită şi performantă decât o mână de oameni geniali. Geniile trăiesc oricum dincolo de limitele naţiunii. Societăţile, în schimb, se sprijină pe numărul acestor oameni numeroşi şi bine pregătiţi, capabili să activeze constant la nivelul actual al cunoaşterii.