Sistemul educațional moldovenesc și cel de peste hotare

Elina Pleșca este licențiată în matematică aplicată și are două masterate în domeniul informaticii și în meteorologie, finalizate în Republica Moldova. Și-a dorit să facă studii peste hotare, într-un alt sistem educațional. Referitor la acesta, basarabeanca spune că ” avem spre ce tinde și e mult de lucru”.

Acum este student-doctorand la Universitatea din Hamburg. Deși acasă, la Chișinău, avea funcția de vice-director la Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), timp în care a învățat mult în domeniu, a decis să meargă să facă studii în străinătate. Pentru ea, dacă rămânea la SHS, ”mai mult” ar fi însemnat poziția de director, iar aceasta nu a fost niciodată prezentă în planurile ei, deoarece în mare parte e o poziție politică, iar ea nu are tangențe cu politica. Așa că s-a orientat spre mediul academic.

Sistemul educațional englez - un duș rece

Când a decis să meargă la studii peste hotare nu avea vreun anumit stat în vizor, dar își dorea o perioadă de adaptare la un alt mod de a studia. Astfel primele studii în străinătate le-a început în octombrie 2013. A fost o bursă oferită de Organizația Meteorologică Mondială pentru un an de studii în Marea Britanie, la un curs de master în Meteorologie Aplicată, Climă și Management la Universitatea din Reading (2013-2014). A avut o plăcere de a reveni la studii și de a trece prin sistemul educațional englez, pe care-l compară cu un "duș rece", plin de metode didactice diferite, evaluare obiectivă, interacțiune echidistantă, etică științifică.

La sfârșitul anului de studiu a început să caute opțiuni de doctorat.

A aplicat pentru poziții în Marea Britanie, Elveția, Australia, SUA și Germania. Ultima și-a dorit-o probabil un pic mai mult, ”de asta am obținut-o, cred. Pe lângă tema interesantă, aveam și un motiv personal - sora mea, Ina, e în Germania din 2010, fiind acum și ea la finele unui doctorat”, mărturisește Elina Pleșca.

Din octombrie 2014 este student-doctorand la Universitatea din Hamburg, Facultatea de Matematică, Informatică și Științe Naturale, Institutul de Meteorologie. Grupul de lucru din care face parte se numește Radiație și Teledetecție.

”În acești trei ani studiez circulația atmosferică din zona tropicală, prin comparație între observațiile executate prin intermediul sateliților meteorologici și simulările obținute cu ajutorul modelelor climatice. Am de toate aici - matematică, programare, fizică, meteorologie, evaluarea impactului schimbărilor climatice...”, explică ea domeniul care-l studiază.

Nu-și face planuri de viitor. Mai are doi ani de studii, în care multe lucruri se pot întâmpla. Nu exclude nici posibilitatea de a rămâne la Hamburg pe un post-doctorat, nici de a pleca în alt colț de lume, nici de a se întoarce acasă.

Sistemul educațional moldovenesc și cel de peste hotare

”Nu e de competența mea să dau note sistemului din Moldova, avem spre ce tinde și e mult de lucru. E nevoie de o schimbare de mentalitate pentru a ne mișca din loc. Cei pe care i-am întâlnit și în Marea Britanie, și în Germania, au fost studenți care sunt la universitate deoarece vor să învețe, vor să aducă o contribuție în domeniu, vor să ajungă la anumite poziții și știu că doar prin studii și muncă e posibil. Nu am întâlnit pe nimeni care aleargă după diplomă, deoarece părinții vor să aiba 'copil cu diplomă' sau deoarece e prestigios, deși presupun că sunt și din ăștia... Diferența e în pondere”, mai spune Elina.

Ea a fost plăcut surprinsă de studenții care au renunțat la un an, doi de studii într-un domeniu în care nu s-au regăsit pentru a începe de la zero altceva.

Spune că atât profesorii cât și personalul administrativ încearcă mereu să îi ajute, să îi ghideze, să îi asculte, toate fiind făcute cu zâmbetul pe buze.

”O trăsătură a sistemului de acasă care la fel necesită o schimbare de mentalitate - să înțelegem că felul în care îi tratăm noi pe ceilalți va fi exact cel în care vom fi noi tratați”, crede protagonista.

Îi place modul de organizare a procesului educațional german - există platforme care asigură comunicarea între administrație, profesori și studenti, distribuirea de materiale, exerciții, chestiuni de logistică pentru fiecare modul. Acestea la fel sunt utilizate pentru a colecta și verifica sarcinile distribuite anterior. Fiecare dintre aceste sarcini au un termen limită de a fi transmise evaluatorului, au o anumită pondere în nota finală, dacă este nevoie, sunt verificate pentru a exclude plagiatul. Ultimul concept ține de etică în știință, de care în R.Moldova s-a cam uitat.

”Sistemul educațional german e construit pentru a te ajuta să te dezvolți, să te formezi ca personalitate, să găsești ceea ce într-adevar te atrage, dar totul se face prin muncă”, mărturisește Elina Pleșca.

Hamburg și Germania

În Germania a mai fost prin vizite cu serviciul și la sora ei. Înainte de a veni la Hamburg avea deja cunoscuți printre germani. Primele zile nu au fost deloc stresante pentru ea - și nici următoarele. În cea mai mare parte a timpului se află la institut. Are colegi minunați, interesanți, diverși. Se consideră norocoasă - atmosfera în care lucrează în fiecare zi e ideală pentru a stabili țeluri și a le atinge. În plus, priveliștea care i se deschide de la etajul cincisprezece e extraordinară.

La studiu folosește în mare parte engleza. În general, e o cerință de a cunoaște engleza pentru a face știință. S-ar descurca la studii cu engleza, dar din respect pentru țara și oamenii care au ”adoptat-o”, din motive de utilitate și urmând vorbele tatălui său,”Orice limbă străină pe care o cunoști îți deschide uși”, a început să învețe germana și îi place.

Elina îi caracterizează pe germani - în pofida stereotipurilor - ca fiind oameni calzi, toleranți și primitori, dar în același timp disciplinați și calculați. Au tradiții la fel de frumoase ca ale noastre și sunt curioși să afle mai multe despre alte popoare. ”Mă întristează însă faptul că se mai simte un complex de vină în societate, chiar și în rândul generației tinere, care nu au legatură cu evenimentele de acum 70 de ani”, mărturisește chișinăueanca.

Cum se vede Moldova din Germania?

Învață printre studenți internaționali cu care are relații de prietenie - pe lângă germani, ucraineni, columbieni, chinezi, indieni, scoțieni, spanioli, turci, italieni, iranieni, polonezi, suedezi.

La Hamburg nu a întâlnit alți basarabeni. Crede că sunt, dar cercurile de activitate nu s-au intersectat încă. A fost la evenimente organizate de Societatea Moldovenilor din Germania și s-a simțit minunat de a fi printre oameni care vorbesc limba română. Simte același lucru când vorbește cu cei câțiva români pe care i-a cunoscut la Hamburg, la universitate, pe stradă sau în rând la consulat, asteptând să voteze.

Moldova privită din Germania i se pare ”la fel de frumoasă, dragă, dulce, dar și tânără, naivă”, spune basarabeanca. Evenimentele de acum o întristează, o înfurie și o face să se simtă neputincioasă și indignată de lipsa de respect a ”clasei” politice față de societate. Dar o și bucură că ”am început câte puțin să ne trezim. Acum e important să nu apăsăm pe frână, ci să mergem înainte”.

Dorul de casă și de graiul românesc

Nu va spune niciodată că în Germania sau în oricare altă țară e mai bine ca acasă: ”Nu poți compara nici un stat cu sentimentele profunde care-ți trezesc cuvântul 'acasă'. Dar, sunt de părere că noi mai avem de lucrat și de lucrat, până vom crea o societate sănătoasă și înțeleaptă”.

Îi lipsesc părinții, bunicile, rudele, prietenii, Chișinăul, graiul românesc, dealurile, dulceața fructelor, plăcintele bunicilor, pământul negru și bogat, cireșele și căpșunile, și poama, și nucile din grădina bunicilor, îmbrățișările celor dragi...”Nu știu alții cum sunt, dar mie îmi tresaltă inima când din fereastra avionului văd Prutul: Gata, sunt acasă!”ne-a mărturisit Elina Pleșca.