Elita militară americană în vremurile terorismului

În ciuda demolării, în aprilie 1980, a sloganului „invizibili şi invincibili“ care făcea trimitere la eficienţa Forţelor Speciale de Intervenţie americane, rolul cheie pe care îl acestea îl au în războaiele purtate de Statele Unite nu poate fi pus la îndoială.

„Noaptea trecută am ordonat anularea unei operaţiuni în Iran.“ – spunea fostul preşedinte american Jimmy Carter, cu ocazia încercării nereuşite de eliberare a mai multor cetăţeni americani, luaţi ostatici de un grup de studenţi care se baricadaseră în sediul ambasadei americane de la Teheran.

Eşecul acestei operaţiuni a dus la erodarea carierei politice a lui Carter şi a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la eficienţa unităţilor speciale de intervenţie precum Rangers, Delta Force, Navy Seals sau Green Berets.

Reorganizare

În numele unei mai bune organizări a trupelor speciale de intervenţie, americanii au creat USSOCOM. Titulatura desemnează comandamentul central al Forţelor Speciale de Intervenţie. Noul ministru american al apărării, Robert Gates, a modificat semnificativ coordonatele de funcţionare a forţelor speciale americane. Rolul acestora nu mai este de a participa în mod direct la operaţiuni militare, fie ele şi de mică anvergură, ci acela de a coordona operaţiunile unităţilor de intervenţie tradiţionale. Concret, printre atribuţiile ce revin forţelor speciale americane se numără acordarea de ajutoare umanitare sau menţinerea securităţii în zone afectate frecvent de atentate teroriste.

O altă noutate o reprezintă şi transparenţa SOF (Special Operation Forces). O adevărată strategie de imagine, care a permis ameliorarea percepţiei opiniei publice americane cu privire la funcţionarea trupelor americane de elită. Comandamentul Forţelor Speciale de Intervenţie este condus de colonelul Hans Bush, el însuşi un Ranger.

Inteligenţă, nu doar forţă

Forţele Speciale de Intervenţie luptă împotriva unui duşman adesea invizibil, care mizează pe forţa distrugătoare a elementului surpriză, care plantează mine anti-personal în cele mai neaşteptate locuri, sabotează infrastructura şi nu se sfieşte să sacrifice civili dacă situaţia o cere. „Astfel de ameninţări nu pot fi contracarate cu metode de tipul Rambo“, consideră colonelul Hans Bush.

Identificarea celor mai eficiente metode de luptă reclamă nu atât masă musculară, cât mai ales o minte strălucită.

„Ce facem noi este o treabă pentru oameni deştepţi. Bineînţeles că trebuie să avem o condiţie fizică foarte bună, dat fiind că deseori operăm singuri şi purtăm asupra noastră o încărcătură militară foarte grea. Să ştiţi însă că eroii din filme nu arată deloc ca cei din realitate, care sunt foarte inteligenţi.“, spune colonelul Bush.

Majoritatea celor 50 000 de soldaţi care fac parte din trupele speciale provin din unităţi militare convenţionale. Instrucţia acestora durează adesea ani de zile şi nu pune accentul strict pe forţă. Forţele Speciale de Intervenţie americane apelează la forţă numai în cazurile limită, ceea ce nu înseamnă că nu sunt bine pregătite pentru a face faţă confruntării directe cu duşmanul.