1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Elveţia înainte de toate

Joachim Schubert-Ankenbauer/Ana-Maria Tighineanu6 iunie 2005

Elveţienii au votat ieri în proporţie de 54,6% în favoarea aderării la tratatele UE Schengen şi Dublin. Elveţia îşi va deschide graniţele în 2007 şi se va alătura politicii comunitare de azil. Confederaţia va avea, de asemenea, acces la sistemul de informaţii SIS.

https://p.dw.com/p/B1WG
Graniţa elveţiană se va deschide în 2007.
Graniţa elveţiană se va deschide în 2007.Imagine: dpa

În timp ce UE încasează lovituri grele de la proprii ei membri, iată că sosesc ecouri pozitive nesperate din - Elveţia, Confederaţia legendară prin atitudinea ei tradiţional reticentă faţă de structurile comunitare. Să fi devenit cantoanele din Alpi peste noapte suporteri ai UE? Să fie votul lor afirmativ semnul unei tendinţe de apropriere de Bruxelles?

Nici din greşeală. Atitudinea critică a elveţienilor faţă de UE este neschimbată. Nimeni nu se încumetă să pledeze în public pentru aderarea Confederaţiei Elveţiene la comunitatea europeană, de teamă de a nu pierde votul electoratului în favoarea Partidului Naţional Popular Elveţian, care pare să deţină monopolul formării opiniei publice în ceea ce priveşte chestiunile europene. Partidul Naţional Popular profită de pe urma nesiguranţei crescânde în rândul populaţiei, nesiguranţă datorată pe de-o parte efectelor globalizării, iar pe de alta, extinderii continue a UE. Astfel, acceptarea Acordurilor Schengen şi Dublin nu trebuie înţeleasă ca o aprobare a politicii comunitare, ci ca o decizie pur pragmatică în vederea sporirii mobilităţii şi a consolidării securităţii naţionale.

Aderarea la cele două Acorduri comunitare subliniază, odată în plus, menţinerea status quo-ului practicat de Elveţia prin intermediul tratatelor bilaterale, care reglementează legăturile strânse ale Confederaţiei cu ţările vecine. Europa à la carte – în timp ce francezii şi olandezii tocmai au trimis întregul menu înapoi la bucătărie, Elveţia îşi alege bucăţelele după plac.

Următorul referendum elveţian cu privire la chestiuni europene se va desfăşura în septembrie, când cantoanele vor decide asupra aplicării liberei circulaţii a persoanelor şi în cazul noilor state membre ale UE.

Europa s-a arătat plăcut surprinsă de decizia Elveţiei de a se alătura spaţiului Schengen şi politicii comunitare de azil. Ministrul luxemburghez al justiţiei Luc Frieden, a declarat că referendumul elveţian marchează „un moment pozitiv atât pentru Europa cât şi pentru Elveţia”. Comisarul UE pentru relaţii externe Benita Ferrero-Waldner şi Comisarul european al justiţiei Franco Frattini au considerat votul cantoanelor elveţiene drept un „pas important în cadrul relaţiilor dintre Elveţia şi UE”.

La Berlin, ministrul federal de interne Otto Schily (SPD) şi-a manifestat, de asemenea, satisfacţia faţă de decizia Elveţiei, citez: „Astfel va intra un partener important al Germaniei în spaţiul Schengen, fapt care va servi interesele ambelor părţi, şi va contribui la consolidarea securităţii, prin accesul Elveţiei la sistemul Schengen de informaţii”. Ministrul german de interne a adăugat apoi că acest vot este, citez: „un semnal pozitiv important pentru Europa, în vremuri în care în alte ţări comunitare pare să se fi instaurat – sperăm că temporar – euro-scepticismul.”