Engleza "după ureche"

Traducătorii sunt lubrifiantul fără de care maşinăria europeană n-ar putea funcţiona. Fiecare politician, din Irlanda până în Malta, are dreptul la informaţii în limba sa maternă. De asemenea, fiecare cetăţean european trebuie să poată citi în limba ţării din care provine cele mai importante documente comune.

Pentru eliminarea problemelor de comunicare, dar şi pentru reducerea costurilor, pe buzele multora a apărut cuvântul "esperanto". În fond, ce i-ar putea împiedica pe europeni să pună în aplicare planul elaborat la sfârşitul secolului al XIX-lea prin care Ludwik Zamenhof spera la folosirea unei limbi universale? "Esperanto" înseamnă "cel care speră", iar la Bruxelles sunt destui care o fac.

"Numele meu este Sean O`Riain şi sunt preşedintele Uniunii Esperanto", spune diplomatul irlandez care, în viaţa de zi cu zi, se ocupă cu traducerea în engleză a documentelor elaborate la Comisia Europeană. "Ar fi bine dacă esperanto ar juca vreun rol în Uniunea Europeană. Cred că e o limbă care se poate învăţa rapid", mărturiseşte O`Riain.

La Bruxelles, grupul curioşilor vis-a-vis de această limbă artificială sporeşte pe zi ce trece. Dar nimeni nu se gândeşte serios că, într-o bună zi, esperanto ar putea deveni limbă oficială a UE.

Nicio şansă!

Doris Pack, responsabil pe probleme de cultură şi diversitate lingvistică în Parlamentul European, ştie şi din ce motiv: "Cred că ne-am obişnuit să folosim engleza. Cumva, e o limbă pe care o învaţă toată lumea".

Nici interpreţii de la UE nu cred că esperanto s-ar putea impune. Hans Schindler lucrează de 32 de ani la Bruxelles şi spune că, în toţi aceşti ani, n-a fost niciodată vorba despre promovarea unei limbi universale. "Pentru noi, traducătorii, esperanto n-are nicio relevanţă".

Şi Hans Schindler este convins de eficienţa limbii engleze sau, mai bine spus, de eficienţa BSE - cum o numesc el şi colegii. "Badly spoken english - limba pe care o folosesc din ce în ce mai multe delegaţii şi din cauza căreia ne dor pe noi urechile când o auzim.

Cu toate acestea, este uimitor să constaţi că te poţi înţelege bine cu interlocutorul chiar şi în condiţiile unei engleze aproximative. Tocmai de aceea o limbă artificială ca esperanto n-are nicio şansă".

"Oda bucuriei" - varianta în esperanto?

"Limba artificială" - un termen pe care O`Riain nu-l agreează. În fond, spune el, pe pagina Wikipedia există mai multe articole în esperanto decât în anumite limbi oficiale ale UE.

În plus, nu este corect ca relativ puţinii nativi de limbă engleză să aibă un avantaj atât de mare datorită rolului dominant al limbii lor materne pe planetă. "Esperanto ne-ar garanta egalitatea", crede irlandezul. Mai mult, Sean O`Riain a mai descoperit o nişă: imnul Europei.

"Întrebarea mea este: în ce limbă ar putea oamenii din şase-şapte ţări europene să câte laolaltă Oda bucuriei? În original, versurile cântecului sunt în limba germană. Ar trebui să cânte toată Europa în germană?"

Întrebări care, înainte de numirea lui Martin Schulz în fruntea Parlamentului European, l-au preocupat şi pe Jerzy Buzek. Deşi i-a invitat la discuţii pe promotorii esperanto, Buzek nu a demarat o iniţiativă în vederea impunerii muzicii lui Beethoven pe versuri într-o limbă artificială.

Autori: Martin Bohne, Claudia Ştefan
Redactor:Rodica Binder