Epidemie de sârguinţă în Banat şi Oltenia

Astfel de planuri cincinale nu mai există astăzi, în schimb adevărate epidemii de sârguinţă şcolară apar regulat în diferite regiuni ale ţării.

Constantele unei examen instabil

Elevii României post-decembriste au avut parte de nenumărate schimbări de formă ale acestui examen, important cel puţin în teorie. Aproape că nu există trei generaţii consecutive pentru care bacalaureatul să fi avut aceeaşi structură. Dacă forma este fluidă, conţinutul este însă caracterizat de o solidă continuitate, reprezentată de dubiile elevilor în ceea ce priveşte corectitudinea acestui examen. Copiatul, cumpărarea subiectelor, indulgenţa profesorilor examinatori şi supraveghetori, toate sunt fenomene constant asociate „bacalaureatului”. Iniţial vina a fost aruncată pe „păcătoasele deprinderi comuniste”. Apoi, odată cu trecerea timpului, s-a încercat culpabilizarea profesorilor, categorie profesională caracterizată pare-se de o excesivă lăcomie. În sfârşit, părinţii au fost arătaţi cu degetul pentru că încurajează tacit micul furtişag. Desigur că nu au lipsit şi exemplare pedepsiri publice. După sesiunea de anul trecut, o sută de elevi şi profesori din Sighetul Marmaţiei au fost audiaţi de către DNA pentru fraudarea bacalaureatului.

Epidemia!

Dar care este recolta ediţiei 2009? O epidemie de sârguinţă pare să-i fi infestat pe elevii din Banat şi Oltenia unde, în nu mai puţin de 10 judeţe, peste 85% dintre elevi au promovat examenul. Interesante sunt statisticile care ne arată că în aceste zone cuprinse de febra cărturăriei şi numărul elevilor inteligenţi este pe măsură. Hărnicia singură nu este suficientă pentru a promova un examen atât de dificil cu medii peste 9. Mai este nevoie şi de inteligenţă. Hunedorenii sunt cei mai „iuţi la minte” pentru că 40% dintre elevi au obţinut note de vârf! Inteligenţa şcolară bântuie şi în Constanţa, Timişoara sau Suceava, fenomenul contrazicând orice lege statistică dintr-o lume normală. Tinerii examinaţi în Hunedoara au dat dovadă şi de o corectitudine exemplară, doar 6 dintre ei fiind eliminaţi din examen pentru naivitatea deţinerii de copiuţe.

62 – numărul magic din Mehedinţi

Există şi zone în care promovabilitatea a scăzut la cote „îngrijorătoare” pentru un sistem educaţional obişnuit cu raportările la hectar. Este cazul Braşovului unde au trecut examenul doar 69% dintre participanţi. Vasilica Diaconu, inspector şcolar în judeţ, a declarat pentru Mediafax că „dacă procentul de promovabilitate ar fi fost de 85 sau 90, aceasta ar fi pus un semn de întrebare”. Colegii din Mehedinţi, judeţ în care au ratat examenul doar 62 din 3400 de candidaţi, pot dormi însă liniştiţi. Vasilica Diaconu face parte dintr-un alt film, unul în care inteligenţa şi sârguinţa nu sunt o recomandare pentru a-ţi culege hrana pe meleaguri străine.

Autor: Vlad Mixich, Bucureşti

Redactor: Robert Schwartz