Era post-Iliescu şi moştenitorii lui Ceauşescu

DIE WELT şi NEUE ZÜRCHER ZEITUNG titrează, pe prima pagină, ”Situaţie de pat în România”, în vreme ce prima observaţie a celor de la FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG sună după cum urmează: ”OSCE critică alegerile din România”. În fine, tema apare şi în SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, de două ori, chiar, mai întâi sub forma unei relatări şi, apoi, în pagina de comentarii.

Să începem cu observaţiile din cotidianul elveţian NEUE ZÜRCHER ZEITUNG: Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar putea decide soarta alegerilor, pentru că ambii actori majori de pe scena parlamentară românească au exclus colaborarea cu Partidul România Mare; până după balotajul prezidenţial din 12 decembrie nu se poate discuta despre structura viitorului Guvern. Publicaţia care apare la Zürich consideră că populaţia înclină să dea crezare promisiunilor de combatere a corupţiei venite dinspre Traian Băsescu, nu, însă, şi celor ale social-democratului cu stil burghez de viaţă Adrian Năstase, premierul apropiat noilor îmbogăţiţi din ţara balcanică în care contrastele sociale sunt, de câţiva ani buni, cele mai evidente. Vorbind despre cele două săptămâni rămase până la turul secund al prezidenţialelor, NZZ prognozează un plus de populism în discursul lui Băsescu şi poate chiar un recurs la ”efectul Ucraina”, care ar pune într-o lumină nefavorabilă actuala putere. Despre care actuală putere, ziarul helvet vorbeşte în termeni de beneficiară a structurilor din teritoriu ale fostului regim comunist – cele care au prins obiceiul să cumpere tiraje întregi de ziare, atunci când acestea publică anchete critice la adresa corupţilor apropiaţi partidului de guvernmânt, conchide cotidianul citat, amintind şi de ziaristul de la România Liberă care s-a autodenunţat, povestind cititorilor cum a fraudat alegerile. Povestea revine şi în paginile lui FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, ziar ce observă că dacă tendinţa actuală se va menţine, rezultă că, din nou, în România, satele şi-au impus voinţa în faţa oraşelor, bătrânii în faţa tinerilor, cei cu mai puţină educaţie în detrimentul celor cu studii superioare. Modul de a guverna al PSD întâmpină adversitatea tinerilor şi locuitorilor oraşelor, însă în jur de 40% din populaţie trăieşte la ţară, în condiţii aproape pre-moderne, beneficiind de o singură surse de informaţii: televizorul. Atâta, doar, că media electronice au trecut, în ultimii patru, sub controlul puterii, notează FAZ. Ziarul care apare în capitala financiară a Europei titreaza, pe prima pagina: "OSCE critica alegerile din România" precizând că organismul pan-european a contestat libertatea de a vota în orice secţie ca fiind "o poartă deschisă spre vot multiplu".

SÜDDEUTSCHE ZEITUNG constată, în analiza semnată de Katrin Lauer, că dictatura feudal-stalinistă nu a părăsit încă definitiv spiritul societăţii româneşti, însă primul succes remarcabil al alegerilor din acest an este influenţa pierdută de ultra-naţionaliştii Partidului România Mare. Indiferent cine va guverna, viitoarea putere va avea parte de o opoziţie cu adevărat puternică. În rest, României îi trebuie un curs intensiv de democraţie, pentru a prinde sensul a ceea ce în Occident se defineşte prin liberalism, social- sau creştin-democraţie, se încheie comentariul din ziarul bavarez care surprinde, deopotrivă, în relatarea transmisă din Bucureşti, aprecierea premierului Năstase: alegerile au demonstrat că România este ”o democraţie stabilă”.

DIE WELT aminteşte despre recentul studiu al revistei New Scientist, cel care observa că, alături de ruşi şi armeni, românii sunt cei mai nefericiţi locuitori ai planetei. Probabil că, duminică, unul dintre aceşti nefericiţi a fost premierul Năstase, cel care, observă ziarul berlinez, nu s-a putut bucura de laudele naţiunii pentru performanţele înregistrate de-a lungul celor patru ani de guvernare: iminenta integrare europeană, constanta creştere economică, suspendarea obligativităţii vizelor pentru călătoriile cetăţenilor români în ţările spaţiului Schengen, admiterea în NATO. Pe de altă parte, nici Traian Băsescu, primar, de patru ani, deja, al Bucureştilor, nu a reuşit să devină o alternativă reală la actuala putere, chiar dacă aceasta din urmă a fost, constant, ţinta criticilor. DIE WELT aminteşte de tema centrală a campaniei – de altfel, subiectul cel mai relevant al actualităţii româneşti: corupţia. Uniunea Europeană a atras atenţia asupra mentalităţii bacşişului, mai ales că Occidentul nu a sesizat o diminuare sensibilă a corupţiei. Cât despre câştigătorul balotajului din 12 decembrie: indiferent cum se va numi viitorul preşedinte, odată cu el începe o nouă eră pentru România – era post-Iliescu.

Despre corupţia criticată de Parlamentul European şi despre sechelele dictaturii scrie, la Geneva, şi TAGES-ANZEIGER. Deşi nu toate criteriile politice sunt întru totul îndeplinite, Guvernele europene par, mai degrabă, surde. Negocierile de aderare ale României se vor încheia în curând; la rândul lor, românii vor integrarea europeană în primul rând din convingerea că numai presiunile externe pot pune în mişcare ţara. Atâta doar că şi afară există interese ce nu ţin neapărat de criterii şi principii – iar cotidianul elveţian enumeră zvonurile care circulă prin Bucureşti: legătura dintre vizita cancelarului german Gerhard Schröder şi contractul de miliarde încheiat, fără licitaţie, cu firma germano-franceză EADS sau rolul jucat de fostul funcţionar guvernamental german Bodo Hombach în politica de privatizare a Executivului român sunt două dintre exemple. Unele zvonuri pot fi reale, altele nu. Una peste alta, de ruinat se ruinează chiar încrederea românilor în Uniunea Europeană. Astfel că nu mai trebuie să surprindă pe nimeni faptul că românii votează cu moştenitorii lui Ceauşescu.