Este Ucraina o ţară europeană?

Un sondaj organizat de INSCOP la comanda publicaţiei ”Adevărul”, în siajul evenimentelor din Ucraina, a pus câteva întrebări menite să dezvăluie cu cine ţin românii, pe cine învinovăţesc ei cel mai mult şi ce urmări ar putea avea intervenţia Rusiei asupra securităţii României.

Rezultatul este cu totul decepţionant. În primul rând pentru că în perioada 27 februarie - 4 martie când s-a desfăşurat cercetarea, 37,7% declarau că sunt puţin informaţi, 15,3% că sunt foarte puţin informaţi, 8% că nu sunt deloc informaţi, ceea ce înseamnă că peste 60% dintre cetăţenii români nu au putut emite o opinie în cunoştinţă de cauză. Este o constatare cu care ar trebui să înceapă analiza acestui sondaj. Tot ceea ce spune el pe parcurs trebuie privit în lumina acestei constatări iniţiale. Abia 33% din cei intervievaţi au anunţat că sunt bine şi foarte bine informaţi.

Care este explicaţia acestui fapt? Prima şi cea mai importantă este aceea că românii nu au resimţit un pericol la frontierele României şi că nu au dat importanţă acelor mesaje care avertizau asupra pericolului rusesc. Dar oare, în afară de mass-media, cetăţenii unei ţări mai au şi alte canale de informare? Cu siguranţă că da, în situaţia în care există legături personale şi de afaceri intense cu ţările vecine. Aşa cum puteam bănui, românii nu ştiu însă nimic despre Ucraina sau Rusia. Tot ce se află la răsărit de România e o mare întindere întunecată de unde nu parvine nicio ştire niciodată. Românii sunt esenţialmente orientaţi către vest. Revoluţia din Ucraina a fost percepută ca un eveniment major şi trăită intens doar de o mică minoritate.

Am putea relativiza puţin această constatare, dacă am spune că în general publicul românesc este puţin interesat de ştirile externe şi că dezbaterile despre politica globală nu fac mare audienţă. Dar nu putem totuşi ignora lipsa totală de comunicare dintre România şi Ucraina, în ciuda celor peste 600 de kilometri de frontieră. Ce-i drept, odată cu extinderea spaţiului Schengen, aceste frontiere au devenit tot mai puţin permisive.

Întrebaţi dacă prelungirea conflictului din Ucraina poate afecta securitatea naţională a României, participanţii la interviu au dat răspunsuri care exprimă în primul rând absenţa unor informaţii relevante.

O primă concluzie este că românii nu au trăit empatic aventura ucraineană, aşa cum s-ar fi putut poate aştepta cineva din vestul Europei. S-ar fi putut crede că o naţiune răsăriteană care a cunoscut comunismul la fel ca românii va reuşi să trezească un mare interes şi să provoace o mare susţinere populară. Dar cu toate că acest lucru nu s-a întâmplat, sondajul arată că peste jumătate dintre participanţii la interviu consideră că Ucraina ar trebui integrată în Uniunea Europeană. Astfel 59,2% sunt de părere că ”Ucraina este o ţară europeană şi ar trebui să se integreze în Uniunea Europeană”, 12,4% afirmă că ”Ucraina nu este o ţară europeană şi ar trebui să rămână în afara UE” şi 28,4% nu răspund.

Un comentariu nu este uşor de făcut, căci sondajul este sumar, făcut în pripă, pe un fond de necunoaştere generală iar întrebările ele însele sugerează răspunsul. Totuşi un anumit aspect merită să fie comentat. Ce înseamnă ”ţară europeană”? Autorii chestionarului nu spun ce înţeleg şi nici participanţii la chestionar nu sunt încurajaţi să reflecteze. Dacă aceeaşi întrebare ar fi vizat Turcia, ce răspunsuri s-ar fi dat? Dar Rusia? Se pare că, în lumina acestui sondaj, apartenenţa la Europa nu are o legătură strictă cu anumite valori. Un filosof francez, care cu o lună în urmă se adresa mulţimii Maidan-ului, spunea că adevărata Europă s-ar afla acolo, la Kiev, deoarece vechea Europă şi-a uitat idealurile şi pare cu totul blazată. Dar, ţinând cont de contextul întregului sondaj, e greu de crezut că cei chestionaţi ar avea o percepţie asemănătoare.

Răspunsurile sugerează mai curând că Ucraina este considerată europeană din punct de vedere geografic. Dar este destul pentru integrarea europeană? Analizele mai detaliate ale Ucrainei au arătat, în pofida discursului politic dominant în Occident, că Ucraina de Vest, care are un trecut istoric legat de Imperiul Austro-Ungar, ar fi mult mai compatibilă cu o evoluţie europeană decât restul ţării. De altfel, acest lucru a fost vizibil şi în cursul evenimentelor curente. În orice caz, întrebarea este prematură, căci entuziamsul vest-europenilor pentru revoluţia ucraineană este invers proporţional cu interesul pentru integrarea ţării în UE.