Etică şi afaceri

China", mai scrie ziarul, „invocă legile naţionale" în litigiul cu Google referitor la cenzură, ceea nu reprezintă până la urmă decât un simplu „pretext menit să justifice pretenţia tiranului de a i se da mână liberă. Legile chineze au scopul de a suprima libertatea de opinie şi de a-i supraveghea pe disidenţi", precizează cotidianul francez.

La Stampa din Torino critică sever executivul comunist de la Beijing şi pentru protecţia pe care China o acordă periculoasei dictaturi islamiste iraniene, întrucât o apără în Consiliul de Securitate ONU de sancţiuni pe care regimul mulahilor le-ar merita din plin din pricina ambiţiilor lui nucleare.

Alte ziare pariziene, elveţiene şi germane se ocupă de un contencios diferit, care vizează însă de asemenea moralitatea în economie. E vorba de recenta dispută franco-germană privind politica economică a guvernului de la Berlin. Ministrul francez al economiei, Christine Lagarde, a criticat Germania, cerându-i, „în numele binelui comun, să impulsioneze cererea internă şi să înceteze a miza pe exporturi”. Această revendicare ar fi, potrivit ziarului alsacian DNA, „la fel de nepotrivită precum alocuţiunea rostită miercuri de cancelarul Angela Merkel în Bundestag. Şefa executivului berlinez i-a ameninţat pe greci că li se va lua moneda euro (dacă nu-şi fac lecţiile) şi i-a desemnat drept lanterna roşie (a Europei)”. Ambele declaraţii întind coarda mult prea mult, şi sunt de natură să amplifice egoismele naţionale în cele 27 de state membre ale Uniunii, mai crede ziarul alsacian.

Neue Zuercher Zeitung e de cu totul altă părere. Ziarul elveţian evidenţiază ce anume se ascunde în spatele atacurilor franceze lansate în numele unei mai ample „convergenţe europene”. Franţa îi cere Germaniei să-şi redistribuie diferit veniturile realizate prin sporul masiv de productivitate al germanilor, în condiţiile în care costul muncii a crescut în ţări ca Grecia, Franţa şi Spania cu până la 65 la sută, în timp ce în Germania n-a sporit decât cu 5 la sută.

Etica, respectiv absenţa ei îi revoltă şi pe editorialiştii scandinavi care comentează atitudinea discutabilă a Papei cu privire la cazurile de abuzuri sexuale comise în instituţiile romano-catolice asupra copiilor încredinţaţi bisericii. Capii Bisericii au tăcut mult prea multă vreme în această chestiune, relevă Berlingske Tidende din Copenhaga. Ziarul scrie: „Papa însuşi s-a comportat pe acest tărâm la fel de pasiv ca şi predecesorii săi… Toţi ştiu că abuzurile au avut loc timp de ani de zile. E un scandal în sine, faptul că dezvăluirile cu pricina au tot fost muşamalizate…”

Ziarul îi recomandă Papei să nu-şi irosească energia scriind enciclice. In loc de mesaje pastorale ar fi nevoie de un nou stil de conducere mai activ, care să ducă la demiterea păcătoşilor prinşi că se dedau violenţelor şi abuzurilor sexuale împotriva copiiilor, mai scrie ziarul danez. De aceiaşi părere e şi cotidianul danez Dagens Nyheter, potrivit căruia făptaşii din Biserică ştiu bine că se bucură de protecţia celor din vârful ierarhiei.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Laurenţiu Diaconu-Colintineanu