Europa în dificultate

Extinderea Uniunii Europene, scrie ziarul, „a adus (în Marea Britanie) net mai mulţi imigranţi decît s-a prevăzut, astfel încît urmează să se limiteze imigrarea din România şi Bulgaria”. Tema se regăseşte nu doar în Die Presse, ci şi în cotidianul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Die Welt din Berlin semnalează comemorarea Holocaustului în România. Ziarul relevă că „proiectul monumentului în memoria celor aproximativ 400.000 de victime evreieşti din România ale Holocaustului, creat de Peter Jacobi, din localitatea germană Pforzheim, a cîştigat concursul organizat de ministerul român al culturii”.

Incercarea nazistă de a-i extermina pe evrei n-a rămas fără emuli. O tentativă similară au lansat fundamentaliştii-islamici iranieni prin Hizbolah, braţul lor prelungit în Liban. Editorialiştii abordează în contitnuare, pe larg, situaţia din „Hizbolahstan”, după cum numeşte un comentariu din Die Welt sudul Libanului. Acest articol tematizează slăbiciunea dezastruoasă a Europei în faţa unui conflict care nu vizează doar Israelul şi Orientul Apropiat, ci întreaga lume, dată fiind ameninţarea combinată a terorismului global, a scumpirii petrolului şi înarmării nucleare a fundamentaliştilor islamici iranieni.

Ziarele mai comentează vizita în Israel, Liban, Siria şi Iran a secretarului general al ONU, Kofi Annan, precum şi ameninţarea terorismului islamist, materializată în Germania prin tentativa eşuată de a arunca în aer două trenuri. Ziarul de stînga Frankfurter Rundschau salută vitzita la Teheran şi Damasc a lui Annan, calificînd-o drept „un pas curajos”, avînd drept scop să redeschidă „dialogul” cu Iranul şi cu Siria în vederea consolidării armistiţiului din sudul Libanului.

Iranul şi Siria sunt considerate principalii sponsori ai organizaţiei teroriste şiite Hizbolah. Or, Osnabruecker Zeitung ia peste picior proiectata misiune de pace a căştilor albastre în Liban. Minuţioasa ei planificare, e de părere ziarul german, „a ţinut seama de orice, dar ignoră în schimb, suveran, problema esenţială de securitate a Libanului şi Israelului. Problemă care se numeşte Hizbolah. Ca şi cum războiul n-ar fi vizat tocmai această grupare şi infrastructura ei, mandatul forţelor internaţionale se fereşte ca dracul de tămîie să abordeze chestiunea principală. Or, fără o intervenţie masivă a unor forţe terestre această problemă nu se va putea soluţiona”, relevă cotidianul din Osnabrueck.

In fine, analiştii germani se consacră emiterii celui de-al doilea mandat de arestare pe numele unuia din autorii libanezi ai eşuatului atentat terorist asupra unor trenuri renane. In context, Frankfurter Allgemeine Zeitung se întreabă „de ce oare n-a sărit în ochi unul din atentorii islamişti, arestat recent la Kiel”, deşi tînărul arab „justificase terorismul cu luni de zile înainte de a-şi comite fapta? De ce n-a apărut el pe ecranele radar al serviciilor de securitate?”, se mai întreabă cotidianul, reliefînd odată în plus necesitatea centralizării informaţiilor într-o bază de date antiteroriste; „o bază care nu s-a întocmit încă în Germania, din pricina opoziţiei stîngii ecologiste, a ministrului (social-democrat al) justiţiei şi a supervizorului german pentru protecţia datelor”.

Westfaelische Nachrichten admite gravitatea pericolului terorist, dar crede că amplificarea măsurilor de securitate n-ar fi în stare să dejoace atentatele unor sinucigaşi.

Die Zeit subliniază însă că, odată cu trecerea timpului, „s-a impus treptat înţelegerea faptului că un plus de securitate nu înseamnă obligatoriu un minus de libertate şi că valoarea securităţii rezidă în capacitatea ei de a crea libertate. La ce mai foloseşte bunăoară libertatea de a călători, dacă nu te mai poţi urca fără frică într-un tren?” se întreabă prestigioasa publicaţie germană.

Pe de altă parte, Badische Zeitung elogiază iniţiativa ministrului german de interne de a organiza o conferinţă islamică, în luna septembrie, menită să-i încurajeze pe musulmanii autohtoni să-şi creeze o reprezentanţă şi să promoveze deopotrivă integrarea lor şi dialogul cu ei.