Europa: încotro?

In vreme ce Ouest France din Rennes ridică osanale „rarei unităţi” demonstrate în capitala Belgiei de cei 25 de lideri ai statelor Uniunii, ziarul scoate în evidenţă şi motivul principal al solidarităţii lor nu întru totul voluntare, şi-anume "teama de un vot negativ în referendumul francez asupra constiţuiei europene". În cazul persistenţei diferenţelor privind pactul de stabilitate şi liberalizarea serviciilor s-ar fi pregătit terenul unui refuz francez care ar compromite adoptarea Constituţiei Uniunii Europene. Concomitent "Germania mizează asupra îndulcirii condiţiilor impuse de pactul de stabilitate", (care limita până acum orice deficit bugetar naţional la 3 procente din PIB) "spre a scoate din criză economia federală".

Şi La Republique du Centre îi oferă lauri preşedintelui Franţei Jaques Chirac, pentru ceea ce ziarul francez crede a fi salvarea constituţiei europene în cadrul apropiatului plebiscit francez, în timp ce Les Dernieres Nouvelles D’Alsace refuză accentele triumfaliste dar crede că în diversitatea ei UE şi-ar fi demonstrat maturitatea atribuind sferei politice prioritate în detriemtnul tehnocraţilor.

Net mai rezervate sunt comentariile germane şi britanice. The Times din Londra menţionează că, „de regulă, întîlnirile la vârf europene sunt fie plicticoase fie deprimante. Cel tocmai încheiat intră în această ultimă categorie”. Ziarul deplânge diluarea, la insistenţele Franţei şi Germaniei, a proiectului de liberalizare a serviciilor şi incapacitatea lui Tony Blair de a impune reformele propuse de premierul britanic. Ziarul notează: „Ar fi cât se poate de firesc ca europenii indiferent dacă sunt arhitecţi, instalatori sau orice altceva să aibă dreptul de a lucra fără impimente birocratice în orice ţară a UE. O atare posibilitate ar crea locuri de muncă şi-ar fi trebuit realizată de mult. Dar în locul transpunerii unei astfel de reglementări, Chirac a preferat să condamne principiile economiei de piaţă, calificându-le în chip total absurd drept un nou comunism”.

Şi Handelsblatt din Duesseldorf deploră anunţata revizuire a ordonanţei UE privind prestările de servicii prevăzând că „liberalizarea va ocoli tocmai domeniile sănătăţii şi economiei de stat”, care ar avea „cea mai presantă nevoie de modernizare prin influx de investiţii private, de transparenţă, şi supleţe administrativă, factori cheie pentru relansarea economică”. Ca atare, scrie ziarul,”tocmai din punct de vedere german blocarea ordonanţei, (respectiv atitudinea obstrucţionistă) în acest domeniu e cu totul de neînţeles. Edulcorînd pactul de stabilitate şi facînd cale întoarsă în chestiunea prestărilor de servicii Germania a slăbit deopotrivă, în doar cîteva zile, doi piloni ai UE, moneda euro şi piaţa internă comunitară.

Şi Neue Zuercher Zeitung din Elveţia critică summitul evocând ceea ce numeşte „cinismul” acestei întruniri la vîrf europene. Ziarul acuză sensibilitatea excesivă manifestată de Barroso faţă de idiosincraziile naţionale diverse. O sensibilitate care, scrie cotidianul din Zuerich, a contribuit mult la impunerea grabnică şi totală a Franţei şi Germaniei ca frâne ale moderniizării UE, spre iritarea majorităţii celorlalte state ale comunităţii.

Ziarul austriac de stânga Der Standard crede că prin revizuirea ordonanţei referitoare la servicii s-ar fi câştigat totuşi ceva timp şi pledează în favoarea utilizării lui întru grăbirea adaptării statelor la noile condiţii create în Uniune astfel încât liberalizarea serviciilor să nu alimenteze bursa neagră şi economia paralelă. Fiindcă, după cum observă cotidianul din Viena, mobilitatea serviciilor nu va putea fi oricum frânată.

Dresdener Neueste Nachrichten, din estul Germaniei concede că, „în epoci ale şomajului în masă mulţi cetăţeni se tem atât de rău de dumping social şi lefuri de mizerie, încât nu tolerează experimente de tip neoliberal”. Ziarul sugerează nevoia ameliorării ordonanţei, reliefând însă utilitatea efectului antibirocratic al liberalizării seriviciilor pe care ar asigura-o.

Şi Koelner Stadtanzeiger îşi manifestă îngrijorarea. Ziarul constată că desăvârşirea pieţii interne care a conferit forţă UE nu se va produce decât după ce se vor înlesni prestările de servicii transfrontaliere în întregul spaţiul comunitar.