Europa ca ideologie şi gândire birocratică

Intitulat "Scenele unei căsnicii", însemnările sale abordează lipsa de înţelegere a intelectualilor esteuropeni pentru lenea, inerţia şi comoditatea apusenilor, în condiţiile în care şocul prăbuşirii comunismului a obligat răsăritul continentului să se arunce în apa rece a modernizării şi adaptării la realităţi. Adam Michnik bunăoară notează: "Jaques Chirac a justificat constituţia europeană ca mijloc optim de contracarare a modelului american. Şi eu, care credeam că Europa s-a născut că proiect opus sistemului totalitar!" exclamă fostul disident anticomunist polonez şi editor al Gazetei Wyborcza.

Articolul îi citează şi pe românii Sorin Antohi şi Andrei Pleşu. Antohi, care predă la Universitatea central-Europeană de la Budapesta se teme nu doar de o amânare a aderării României, ci şi de reversibilitatea drumului tot mai dificil de la utopie la istorie. Iar filosoful Andrei Pleşu regretă că "Europa a devenit o ideologie, avertizează faţă de birocratizarea gândirii şi cere o Europă cu chip uman".

"Deplâng acest fapt, dar suntem siliţi să frânăm construcţia europeană", e de părere Adam Michnik în timp ce politologul maghiar Gizella Pribilszky îşi exprimă lipsa de comprehensiune pentru nu-ul francez reliefând că „economia semietatizată a Franţei e finanţată parţial de Bruxelles”.

Neue Zuercher Zeitung semnalează crescânda siguranţă de sine a central şi esteuropenilor. Ucraineanul Iuri Andruhovici prevede proxima "supremaţie totală a ideologiiilor de stânga". Potrivit ziarului elveţian, filosoful german Juergen Habermas şi slovenul Slavoi Zizek vorbesc cu un singur glas, atunci când, "în reacţie la nu-ul francez, Zizek se întreabă dacă vrem oare să trăim într-o lume în care n-avem de ales decât între civilizaţia americană şi capitalismul autoritar al chinezilor? In cazul unei răspuns negativ", conchide el, "singura alternativă ar fi Europa". Dar figura de proră care este istoricul polonez Bronislav Geremek, fostul consilier al Solidarităţii e convins că Europa suferă de un multiplu deficit – "de muţenie, de o carenţă a dezbaterii, cuplată cu o fricoasă milă de sine şi o concomitentă siguranţă de sine obraznică".

Der Standard din Viena crede că spre a face faţă actualelor ei probleme UE are nevoie înainte de toate de o conducere cât mai puternică.

Atâta doar că Germania e pe cale s-o schimbe pe a ei. Editorialiştii din Republica Federală se ocupă in extenso de votul de neîncredere solicitat şi primit azi de cancelarul Schroeder în Bundestagul german. De azi, coaliţia social-ecologistă se vede clasată pentru multă vreme, notează Luebecker Nachrichten, remarcând caracterul paradoxal al unui vot de încredere în care nu înseamnă da şi invers, în care abţinerile reprezintă de fapt aprobări, dar contează ca respingeri. Pentru Westdeutsche Zeitung moţiunea de cenzură chinuitor regizată de Schroeder nu constituie decât o subţire mascată demisie din funcţie a cancelarului. Schroeder, scrie ziarul, „s-a văzut nevoit să admită eşecul programului său neoliberal de reforme economice şi sociale suferind din pricina unei egale lipse de succes şi de susţinere a electoratului”.

Daily Telegraph din Londra semnalează altă problemă a UE şi anume Iranul. "La începutul lunii august troica formată din britanici, francezi şi germani intenţioeanză să ofere Teheranului stimulente politico-economice în schimbul îngheţării îmbogăţirii uraniului de către iranieni. Europenii", scrie ziarul, "se aşteptaseră că negocierile să-i întărească pe moderaţii de la Teheran. Dar s-a produs contrariul. De la alegerile parlamentare iraniene din anul 2000 încoace s-au tot întărit fundamentaliştii, în vreme ce reformatorii s-au văzut marginalizaţi sau chiar desfiinţaţi. Atenţia a început aşadar să treacă de la negocieri la sancţiuni prin intermediul Consilului de Securitate", relevă ziarul britanic.

Alţi observatori relevă că proaspăt alesul preşedinte al Iranului e bănuit că a condus operaţiunea de ocupare a ambasadei americane de la Teheran, după izbucnirea revoluţiei islamice, participând la torturarea diplomaţilor americani luaţi ostateci.

Berlingske Tidende din Copenhaga nu crede că preşedintele SUA a justificat cum trebuie războiul din Irak, întrucât, potrivit cotidianului danez, regimul lui Saddam n-ar fi avut de-a face cu atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

In Sueddeutsche Zeitung din Muenchen abordează protestele parţial violente împotriva evacuării aşezărilor evreieşti din Gaza, şi citează cotidianul israleian Haaretz, potrivit căruia, manifestaţiile exprimă demonul conţinut în planul de retragere avansat de premierul Ariel Sharon. Coloniştii, scrie ziarul, ar încerca acum să salveze naţiunea. In realitate, ei ar distruge din interior Israelul, opinează cotidianul bavarez. Die Welt din Berlin scoate în evidenţă magnitudinea deciziei retragerii din Gaza, care pune capăt dureros visului unui stat israelian mare. Comentatorul german relevă compasiunea iscată în Israel de tragedia celor siliţi să-şi părăsească locuinţele, dar subliniază că majoritatea israelienilor susţine părăsirea fâşiei, iar posibilele acte de violenţă ale coloniştilor le-ar discredita definitiv mişcarea. Potrivit ziarului berlinez, turbulenţele vor continua, dar, dacă Sharon se impune, Orientul Mijlociu ar urma să fie un loc mai bun, dacă şi palestinienii vor face de partea lor concesii la fel de importante.