Europa de Est aşteaptă ajutor de la Occident

Dacă-l întreabă cineva pe europarlamentarul creştin-democrat, Zsolt Becsey, de ce state ca Germania, Franţa sau Olanda ar trebui să ajute cu credite ţări din Europa răsăriteană aflate la ananghie, primeşte un răspuns surprinzător :

"Deoarece statele occidentale bogate au procedat în parte exact cum au făcut-o odinioară puterile colonialiste în Africa şi acest lucru a devenit o problemă", afirmă europarlamentarul maghiar, argumentând că, după ce companiile apusene au realizat profituri de vis în Europa de Est, nu le-au oferit în schimb niciun ajutor pieţelor financiare răsăritene zdruncinate de criză :

"Europa ar trebui să reflecteze puţin la acest lucru. Chiar şi guvernul german. Deoarece firmele germane au obţinut profituri enorme în aceste ţări."

Nedumerire la Bruxelles

Comisia Europeană nu reuşeşte să înţeleagă această argumentaţie.

Europa a oferit deja ajutoare substanţiale. Fondul pentru situaţii de urgenţă în valoare de 25 miliarde de euro este destinat tocmai ţărilor aflate în pericol de insolvenţă. Aproape jumătate din sumă a fost acordată Ungariei şi Letoniei. Şi când România a cerut ajutor, săptămâna trecută, Comisarul pentru Afaceri economice şi financiare, Joaquin Almunia, s-a arătat cooperant, afirmând că există suficiente resurse pentru a acorda ajutor în astfel de situaţii.

Chiar dacă Comisia Europeană încă nu a declarat acest lucru oficial, în spatele culiselor au fost organizate aparent ajutoare supliementare de miliarde de euro pentru Europa răsăriteană.

Cu toate acestea, măsurile adoptate de comisarii europeni sunt insuficiente, afirmă Zsolt Darvas, expert economist la Think Thank-ul Bruegel din Bruxelles, deoarece un management de criză care se limitează la a aştepta până ce situaţia devine cu adevărat incendiară, nu poate fi eficient :

"O conferinţă a tuturor băncilor active în aceste ţări ale Europei de Est ar putea fi foarte utilă. Participanţii ar putea cădea de acord asupra unei politici comune, fapt care ar avea un efect calmant asupra pieţelor financiare".

Acordarea de noi credite firmelor estice

În prezent nu pare să existe nicio estimare a situaţiei generale în toate ţările Europei de Est. Experţii sunt de acord că este extrem de important ca băncile occidentale să acorde în continuare credite companiilor din noile state membre ale UE.

În prezent, pachetele de ajutoare de care au beneficiat băncile germane sau engleze nu au avut niciun efect direct în state precum Polonia, Cehia sau Ungaria. Zsolt Darvas avertizează :

"Există riscul imens ca băncile occidentale să-şi restrângă activitatea în Europa răsăriteană. Acest lucru ar agrava în plus criza în această regiune".

Devalorizarea monedelor naţionale

Problemele cu care se confruntă ţările estice sunt însă în parte făcute chiar de mâna lor. Numeroase state ale Europei centrale şi de Est au contractat, în ultimii ani ai boom-ului pe piaţa de credite, credite ieftine în euro, pe care trebuie să le returneze acum (când criza financiară globală a slăbit mult valoarea monedelor lor naţionale) la o valoare mai mare, raportat la cursul de schimb faţă de moneda euro.

În această situaţie, afirmă eurodeputatul Zsolt Becsey, ar trebui să intervină şi Banca Centrală Europeană, schimbând, de pildă, euro în forint. Aceste aşa-numite "swaps" n-au fost însă prevăzute pentru ţările Europei răsăritene. Europarlamentarul maghiar Becsey deplânge faptul că deşi state precum Ungaria sunt membre ale UE, BCE le tratează la fel ca pe ţările din Asia Centrală :

"Când îl aud pe preşedintele BCE, mă simt de parcă aş veni din Turkmenistan".