Europa de Sud-Est: atâta media... Degeaba?

Cuvintele lui Sorin Ovidiu Vântu, preluate din deja celebrele (în România) stenograme, au făcut vâlvă printre cei prezenţi la conferinţa organizată de Deutsche Welle, împreună cu Südosteuropa Gesellschaft - oameni de media provenind din spaţiul pe care ne cam ferim să-l numim Balcani, dar şi din Europa de Vest. Exemplul adus de Liana Ganea, membru în Consiliul Director al agenţiei de monitorizare a presei Active Watch, ar fi fost suficient pentru a ilustra întregul peisaj al presei sud-est europene. Deşi România este membră a Uniunii Europene încă din 2007, scena media s-a înrăutăţit, în ultimii doi ani, din două motive, crede Ganea: "Mass-media s-a polarizat, jurnaliştii au trecut de o parte sau alta a spectrului politic, au încălcat reguli jurnalistice elementare, au manipulat. Celălalt eveniment important a fost cutremurul adus de criza economică".

Dificultăţile financiare au închis sau - în cel mai fericit - restrâns redacţii. Printre cei rămaşi fără joburi s-au numărat şi ziarişti cu experienţă. Dar cel mai grav a avut de suferit încrederea publicului în jurnalişti, puternic zdruncinată de parti-pris-urile electorale.

Albania nu este nici ea departe de acest portret al presei româneşti, explică Remzi Lani, şefului Institutului Media de la Tirana: "Problema principală este economia clientelară din jurul presei. Media se află într-o poziţie sandwich, între afaceri şi politică. În atari condiţii, media nu pot funcţiona în folosul publicului ci, aşa cum o şi fac, după interesele economice ale proprietarilor. Preţul îl plăteşte populaţia - nereprezentată şi deseori ignorată". Şi, conchide Remzi Lani, ceea ce, privit de departe, arată a presă liberă nu este, privit îndeaproape, nicidecum şi presă independentă. Până şi corupţia generalizată din societăţile sud-est-europene şi-a găsit, acolo, cuib în interiorul presei.

Ljiljana Zurovac, coordonatoarea Consiliului Presei din Bosnia-Herţegovina, a vorbit despre impactul religiei - şi nu prin vicierea atmosferei de către instituţiile religioase: "Media îşi doreşte apropierea de cultele religioase - indiferent dacă vorbim despre islam, ortodoxie sau romano-catolici. Pentru că", închide Zurovac cercul, "în dosul acestei colaborări stau tot interese economice - ale presei".

În contextul dictatului financiar asupra conştiinţelor jurnalistice, Europa de Sud-Est are nevoie de repere externe, puternice şi independente faţă de jocurile politico-economice locale - sau, cum le-a spus Mircea Toma, preşedintele Active Watch, de un "Deutsche Welle overdose", util nu doar publicului, ci şi jurnaliştilor.

Liana Ganea vede, însă, în peisajul dezolant, şi o jumătate plină: "Poate că este un punct de pornire pentru a discuta mai mult despre problemele interne ale presei, pentru a găsi soluţii la problemele presei, pentru a întări jurnalistul. Trebuie să ieşim în spaţiul public, să discutăm despre slăbiciunile noastre, despre presiunile politice, despre presiunile patronului, despre presiunile economice. Şi să găsim soluţii la aceste situaţii".

Autori: Alexandra Scherle / Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz