Europa scade în clasamentul privind libertatea presei

Europa a devenit mult mai periculoasă pentru jurnaliști, reiese din raportul pe 2017 al organizaţiei Reporteri fără frontiere (Reporters sans frontieres, RSF).

Patru din cele cinci țări în care situaţia s-a înrăutățit semnificativ conform barometrului anual al libertății presei, se află în Europa. De exemplu, în statele membre ale UE, Malta, Republica Cehă și Slovacia, libertatea presei a scăzut.

Chiar și în Serbia, candidată la aderarea la UE, politicienii importanţi intimidează jurnaliștii și vocile critice, prin campanii de presă, plângeri și amenințări via mass-media. Acest lucru creează un climat ostil, otrăvit, care adesea deschide calea pentru violențe împotriva presei, declară RSF cu sediul la Berlin.

Anul trecut, în Malta și în Slovacia, s-a mers dincolo de amenințări: cei doi reporteri de investigație Daphne Caruana Galizia și Jan Kuciak au plătit cu viața pentru anchetele lor.

Principiile democratice, în pericol

Pentru Christian Mihr, acest lucru arată că vânarea sistematică a jurnaliştilor nu se mai limitează la regimuri represive, cum ar fi Turcia sau Egiptul. Într-un interviu pentru DW, directorul Reporteri fără frontiere a afirmat: ”Cred că tendinţele din Europa Centrală și de Est arată că avem în multe cazuri de-a face cu democraţii care nu sunt solide şi a căror aderare la UE a fost prematură“.

Numeroasele derapaje petrecute anul trecut susțin această evaluare. Fostul prim-ministru slovac Robert Fico l-a descris în mod repetat pe Jan Kuciak, jurnalistul ucis, drept ”o prostituată anti-slovacă murdară“ sau ”hienă“. Președintele ceh Milos Zeman a apărut în public cu un Kalașnikov din lemn căruia i-a ataşat menţiunea ”pentru jurnaliști“. În Polonia, după preluarea mandatului la sfârșitul anului 2015, guvernul național-conservator a plasat instituţiile publice de presă sub controlul rigid al statului, reducând la tăcere vocile critice din redacţie.

În Ungaria, noul guvern al prim-ministrului reales, Viktor Orban, dictează, uneori la propriu, direcţia editorială a posturilor publice de radio şi televiziune. În plus, în vara anului trecut, întreprinzătorii apropiaţi de Orban au cumpărat ultimele ziare regionale independente.

Christian Mihr a observat şi alte nereguli. "În mass-media maghiare au apărut liste de corespondenți străini care nu sunt bineveniți, inclusiv jurnalistul liberal Keno Verseck, care lucrează şi pentru DW". Nu e de mirare că, după învestirea lui Orban, Ungaria a scăzut cu mai mult de 50 de locuri în raportul privind libertatea presesi, întocmit de ONG-ul sus-amintit, ocupând momentan poziţia 73. O astfel de deteriorare este fără precedent în Europa, spune Mihr.

Înrăutăţire în 42 la sută din cazuri

Organizația observă, de asemenea, o înrăutățire a libertății presei în multe alte regiuni ale lumii, inclusiv în țări precum SUA, India și Filipine. Politicieni de rang înalt și chiar șefi de stat denunță în mod deliberat jurnaliștii critici ca "trădători" sau "teroriști". În primul an de mandat al președintelui Donald Trump, Statele Unite au pierdut două locuri în clasamentul ONG-ului, fiind acum pe poziţia 45.

Autorii raportului îl critică în special pe Donald Trump pentru ceea ce ei cataloghează drept "retorică stalinistă", atunci când îi calomniază pe unii jurnaliști drept "dușmani ai poporului".

Purtătoarea de cuvânt Reporteri fără frontiere, Katja Gloger, consideră că aceasta este o spirală periculoasă, la sfârșitul căreia toți pierd. "Democrațiile trăiesc din dezbateri publice și critici, iar oricine polemizează sau chiar incită la ură împotriva jurnaliștilor incomozi, punând la îndoială credibilitatea mass-media, distruge în mod deliberat fundamentele unei societăți democratice", a spus Gloger.

Germania: locul 15 din 180 de ţări

Raportul organizaţiei privind libertatea presei pe 2018 compară situația jurnaliștilor din 180 de ţări și teritorii. Clasamentul se bazează pe un sondaj cu 71 de întrebări la care au răspuns jurnaliștii din țările respective.

Aceste evaluări sunt completate de numărul calculat al atacurilor, actelor de violență și arestărilor la care au fost supuşi jurnaliștii în țara respectivă. Rezultă un punctaj pe baza căruia este stabilit un clasament. 

În 42% din țările evaluate, situația s-a înrăutățit față de anul trecut. Germania rămâne aproape constantă, la mijlocul tabelului, avansând numai din motive matematice de la locul 16 până la 15. În Germania, agresiuni fizice, amenințări și intimidări la adresa jurnaliștilor au fost înregistrate în special în timpul protestelor împotriva summitului G20 de la Hamburg, în iulie 2017. Reporteri fără frontiere critică şi amendamentul adus anul trecut legii vizând serviciile de informaţii sau legea pentru combaterea urii pe reţelele sociale. Ambele legi au puterea de a interfera semnificativ cu diversitatea opiniilor și protecția surselor secrete.

În partea de sus a clasamentului se află Norvegia, înaintea Suediei și Olandei. România a urcat două poziții și ocupă locul 44. Ca și în 2017, Coreea de Nord (180), Eritreea (179) și Turkmenistan (178) se află la baza clasamentului libertății presei. Aşadar, dictaturi care nu permit o activitate independentă a presei. Creșterea solidarității între jurnaliști din întreaga lume, demonstrată și după arestarea lui Deniz Yücel (jurnalist german de origine turcă) în Turcia, rămâne un semn important de speranță.

Autor: Richard Fuchs