Europarlamentarii români îşi fac temele cu brio la Bruxelles

În primul rând, trebuie remarcată iniţiativa Silviei Ciornei (deputată din partea Liberal Democraţilor europeni) şi a reţelei de ONG-uri "Stop the Traffik" care fac un apel către cetăţenii europeni pentru a semna Coaliţia Globală de Luptă Împotriva Traficului Uman. Silvia Ciornei şi Stop the Traffick îşi propun să strângă minim un milion de semnături pentru a înmâna petiţia, în luna februarie 2008, Secretarului General al ONU.

Totodată, Silvia Ciornei si Karin Riis-Jorgensen au introdus un amendament la Bugetul UE pentru anul 2008, prin care solicită suma de 2 milioane de Euro pentru crearea unei linii telefonice la nivelul UE pentru asistarea şi salvarea persoanelor care ajung să cadă victime traficanţilor. Comisarul Franco Frattini a lăudat iniţiativă, exprimându-şi hotărârea să elaboreze o nouă legislaţie pentru combaterea traficului uman şi împotriva folosirii pentru muncă forţată a muncitorilor.

2.5 milioane de oameni sunt traficaţi anual la nivel mondial, dintre care 500.000 sunt traficaţi în Europa. Această formă a crimei internaţionale cunoaşte creşterea cea mai rapidă. Se produce deja venituri de 12 miliarde de dolari pe an.

O altă iniţiativă inspirată a venit săptămâna trecută din parte Monicăi Iacob Ridzi, deputată PPE. Aceasta a susţinut într-o intervenţie din plenul Parlamentului European de la Strasbourg, mărirea cuantumului individual al burselor Erasmus pentru studenţi. Europarlamentarul român a înaintat în Comisia de Buget un amendament pentru creşterea cu 26,4 milioane de euro a fondurilor pentru programele educaţionale comunitare. "Este realmente o problemă pentru studenţi, susţine Monica Ridzi să se descurce cu cei 100 până la 300 de euro pe lună care li se oferă pe perioada studiilor în străinătate, bani din care trebuie să acopere chiria, masa sau cărţile necesare studiilor."

În sfârşit, Adrian Severin, deputat din partea PES a adresat joi, două întrebări scrise Comisiei Europene, prima legată de capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale de către România, iar cealaltă referitoare la contribuţia Bucureştiului la bugetul UE.

Întrebările europarlamentarului român intervin în contextul temerilor legate de posibila reducere a plăţilor în agricultură cu până la 25% din cauza deficienţelor din sistemul administrativ românesc. În acest sens, se pune problema posibilităţii de a deveni, în mod anormal, contribuitor net la bugetul UE.

Legat de capacitatea de absorbţie a fondurilor structurale, Severin s-a interesat de numărul de proiecte prezentate de România în acest an, suma totală angajată pentru aceste proiecte în anul 2007 şi numărul de proiecte prezentate care nu au fost acceptate de către Comisie până acum.

Per total, trebuie remarcat un lucru pozitiv: fie că este vorba de proiecte legislative sau pur şi simplu interpelări ale Comisiei Europene, iniţiativele deputaţilor români sunt binevenite în contextul tulbure al modului de a face politică de la Bucureşti.