Europenizarea legislaţiei mass-media în Europa de Sud-Est

Numărul conferinţelor, simpozioanelor ăi seminariilor pe teme de legislaţia media poate concura, în Europa de Răsărit, în special în Europa de Sud-Est, cu numărul de apariţii ale publicaţiilor la care lucrează cei invitaţi să dezbată obstacolele şi barierele libertăţii presei. Şi, totuşi, subiecte legate de interferenţe extra-jurnalistice continuă să preocupe lumea profesioniştilor din domeniu, chiar dacă, între timp, unele dintre statele regiunii au devenit membre ale Uniunii Europene. Oricum ai privi, din interiorul sistemului sau din afara lui, este evident că, la nivel continental, standardele jurnalistice diferă încă mult. Dirk Foerger, coordonatorul programelor pentru mass-media al Fundaţiei Konrad Adenauer, este de ceva vreme în regiune şi are o explicaţie.

„Dacă urmăreşti ce s-a întâmplat în Europa de Vest în anii din urmă, ai impresia că acolo se cam scufundă standardul, în vreme ce în Europa de Est creşte. Diferenţa continuă să existe, Vestul are standarde superioare, încă, dar lucrurile încep să se apropie. Avem, în Europa de Est, aceleaşi probleme pe care le-am avut în Europa de Vest: sigur că se mai vede încă influenţa politicului în mass media, dar ceea ce a luat amploare, în toate ţările regiunii, este influenţa economicului. Vrem să atragem atenţia asupra acestei teme, într-o manieră regională. Vrem ca multe dintre ţările regiunii să coopereze pentru că şi problemele sunt asemănătoare”.

Dirk Foerger, de la Fundaţia Konrad Adenauer. Care ar fi căile concrete de atac împotriva junglei din mass-media? Mariana Dumbravă este originară din Republica Moldova dar a venit, la Bucureşti, de la Leipzig, acolo unde se află şi sediul Moldova Institut, iniţiatorul dezbaterii din capitala României.

„Legislaţia trebuie îmbunătăţită dar nu numai ea - ci şi problemele economice trebuiesc rezolvate. Fără aceşti paşi, peisajul presei nu va funcţiona normal. În Moldova este o misiune dificilă. Este nevoie, într-adevăr, de reglementări de ordin legislativ dar e nevoie şi de un imbold de jos, dinspre profesionişti. Altfel, legea va fi doar o faţadă, ori ea trebuie să funcţioneze. E nevoie de concursul ambelor părţi – atât jurnaliştii, cât şi politicienii”.

Mariana Dumbravă. Teoretic, lucrurile par a fi simple. Politicienii fac legi bune iar jurnaliştii execută bune practici profesionale. În realitate nu este aşa. Există legi şi, totuşi, presiunile asupra presei persistă. Problema stă în respectarea normelor. Pe jurnalişti îi controlează cei ce aplică legea, uneori şi cei care o fac. Dar cine îi controlează pe controlori? Brânduşa Armanca, profesor universitar şi jurnalist cu experinţă în mass media publică de la Bucureşti:

„Ar trebui să fie cetăţeanul. Facem presă pentru cetăţeni, pentru societate, pentru libertate, pentru democraţie. Dar lucrurile nu se întâmplă în acest fel. Jurnalismul nu e o meserie oarecare, implică valori şi libertăţi. Cel mai adesea patronii care se implică în mass-media – şi, din păcate, această logodnă cu politicul este eternă, la noi – nu înţeleg că iau în braţe un produs altfel decât ceea ce cer. Dacă noi ne vom iubi meseria şi libertatea pe care o implică meseria noastră, atunci am rupt cercul. Când va fi masă critică şi când acestea vor fi valorile cele mai importante, atuncine vom face meseria în condiţiile europene”.

Brânduşa Armanca şi un posibil răspuns la întrebarea, rostită de unii participanţi la conferinţa de la Bucureşti: ce poate învăţa lumea presei apusene de la jurnalismul est-european? Ar putea învăţa cum să înţeleagă, de fapt, adevăratele obstacole din calea unui climat profesional sănătos.