EVZ.ro: De ce Fukushima nu poate fi Cernobâl 2

Tipul de reactor folosit la Fukushima are o structură complicată, dar modul de funcţionare e simplu: ca o oală sub presiune, pe aragaz. Flacăra aragazului încălzeşte oala, aşa cum energia eliberată în urma "ruperii" atomilor de uraniu (fisiune) încălzeşte apa din jurul recipientului cu material radioactiv. Când facem ciorbă, aburul pune presiune pe capacul oalei. La reactor, aburul e folosit pentru electricitate, iar presiunea trebuie ţinută sub control. Altfel, capacele de protecţie pot ceda, iar dezastrul nuclear e iminent.

Agenţia nucleară niponă a exclus un accident ca cel de la Cernobâl, la centrala Fukushima.

Radiaţiile din 1986, de 100.000 de ori mai puternice

Spre deosebire de Fukushima, explozia de la Cernobâl s-a produs în zona activă (partea principală a reactorului, unde are loc fisiunea).

"Zona şi-a pierdut răcirea, s-a supraîncălzit. Apa s-a transformat în hidrogen şi oxigen. Oxigenul a intrat în contact cu părţile incandescente", explică Teodor Chirică, membru al Forumului Atomic European.

Explozia a cuprins materialul radioactiv, iar presiunea mare a produs dezastrul: capacele de protecţie contra radiaţiilor s-au spart. Tipul de reactor folosit la Cernobâl este considerat cel mai periculos model aflat în funcţiune (în Rusia), fiind "renumit" pentru lipsa protecţiei externe. Inventarul de particule radioactive ajunse în atmosferă la 26 martie 1986 a fost uriaş.

"La japonezi, încă nu se ştie exact, dar se pare că inventarul e de o sută de mii de ori mai mic", spune Chirică, fost director la Cernavodă.

Explozie asumată

Răcirea unui reactor necesită electricitate, iar tsunamiul a întrerupt alimentarea. Sistemul energetic naţional nu era disponibil, iar generatoarele diesel au fost măturate de tsunami. Japonezii au adus generatoare mobile, care nu s-au potrivit.

Citiţi articolul integral pe evz.ro accesând linkul de mai jos.

evz.ro/DW
Redactor: Ovidiu Suciu