Expediţia Atlas 2007 descinde pe pãmânt african

Vã veţi întreba ce cautã biologii români în nordul Africii atâta vreme cât România continuã sã aibã multe zone gri pe harta biodiversitãţii. O întrebare pe care şi-o pun şi potenţialii susţinãtori financiari ai unui astfel de demers, înclinând spre reticenţã. Şi, totuşi, dincolo de hãlãduieli simple prin nisipurile nordului Africii, expediţiile sunt aducãtoare de profit – unul de imagine, în primul rând, dar nu numai.

Fiecare rezultat poate aduce noi lãmuriri pentru cei ce studiazã cauzele deşertificãrii şi consecinţele evoluţiilor climatice globale. Iar fiecare astfel de nouã informaţie înseamnã o ascensiune în ierarhia globalã a cercetãrii. Consecinţa fireascã este materializarea în fonduri suplimentare atât pentru cercetare cât şi pentru modernizarea muzeelor implicate în aceste expediţii.

Rezultatele expediţiilor anterioare

Biologul Rãzvan Popescu Mirceni, directorul coordonator ar Oceanic Club şi al misiunii Atlas 2007, detaliazã rezultatele anterioarelor expediţii, Hamada 2005 şi Punia 2006: „Începând cu specii noi pentru ştiinţã, în special în domeniul insectelor şi în cel marin, noi informaţii legate de evoluţiile arealelor de rãspândire a speciilor studiate, în contextul schimbãrilor climatice, întrevederea unor noi potenţiale tratamente şi continuând cu material biologic de studiu pentru studenţii universitãţilor Ovidius şi Bucureşti, material expoziţional pentru Muzeul Grigore Antipa şi, nu în ultimul rând, o continuitate pe piaţa mondialã a informaţiei care permite cercetãtorilor români sã se înscrie în concurenţa pentru fondurile alocate studiului şi conservãrii biodiversitãţii în Africa”.

Constantin Chera, directoul Muzeului de Arheologie din Constanţa, subliniazã, la rândul sãu, diferenţa dintre accesul la informaţie pe care îl oferã internetul şi rodul unei expediţii: „Este extrem de important ca aceastã expediţie sã aducã mostre de viaţã nord-saharianã pentru a o pune la dispoziţia studenţilor. Obiectul ca atare, tridimensional, este mult mai elocvent, atunci când vrei sã întreprinzi un demers didactic.”

Precedenta expediţie, cea din Tunisia, de anul trecut, a permis muzeelor implicate deschiderea unor noi legãturi cu institute de profil şi chiar recunoaşterea performanţelor cercetãrii româneşti în domeniul ştiinţelor naturi şi investigãrii documentelor istorice. În afara speciilor noi pentru ştiinţã, despre care a vorbit Rãzvan Popescu, şi care au fost recunoscute deja la nivel internaţional, Constantin Chera a fost invitat, în lunile din urmã, sã coordoneze situri arheologice în Sicilia şi sã susţinã prelegeri studenţilor din Roma.

Europa vs. Africa la capitolul protecţia naturii

Rãzvan Popescu Mirceni este cunoscut în România drept unul dintre cei mai activi militanţi pentru protecţia ariilor protejate, în special a Deltei Dunãrii şi a biodiversitãţii marine. Aflat în disputã deschisã cu braconierii şi poluatorii, directorul Oceanic Club pleacã în Maroc şi pentru a învãţa din experienţa celor de acolo: „În Maroc avem un partener în persoana directorului general al World Wildlife Found for Nature. Urmeazã sã vizitãm mai multe rezervaţii şi parcuri naţionale, sã aducem de acolo experienţa lor în ce priveşte managementul ariilor protejate.

Trebuie sã recunoaştem: în Africa, managementul ariilor protejate este, de multe ori, mai bun decât în Europa”. Rãzvan Popescu Mirceni – cel care are, ca obiectiv, pentru anul urmãtor, un proiect cu adevãrat de anvergurã: o expediţie transafricanã, pornind de la Gibraltar şi încheindu-se la Capul Bunei Speranţe. Un proiect pe care îl va susţine, cu instrumentarul de care dispune, Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti.