Expirarea termenului de graţie

„Termenul de graţie acordat de UE s-a terminat”. Ca atare „corupţia trebuie în fine combătută”, relevă ziarul german TAZ într-un articol consacrat nu majorităţii parlamentare care controlează guvernul minoritar de la Bucureşti, ci reticenţelor guvernanţilor socialişti ai Bulgariei de a apuca taurul corupţiei de coarne.

Pe marginea perspectivelor summitului G-8, Suedeutsche Zeitung din Muenchen notează că Angela Merkel pare gata „să se certe cu preşedintele american George Bush”, pe tema protecţiei mediului.

In mod vădit, această posibilă nouă harţă germano-americană e pe placum multora în vestul Europei.

Acelaşi ziar de stînga scoate în evidenţă contradicţiile care minează lăuntric mişcarea antiglobalizare. Protestînd împotriva unui sistem mondial considerat neoliberal, extremiştii aruncă şi copilul odată cu apa din copaie, crede cotidianul bavarez. Fiindcă, pe lîngă pericole şi neajunsuri globalizarea prezintă şi marele avantaj al extinderii şanselor celor săraci şi defavorizaţi precum şi a răspunderii celor puternici.

Sueddeutsche Zeitung publică şi un alt amplu articol care evidenţiază diferenţele majore dintre vest şi esteuropeni în chestiunea atitudinii faţă de America. Faptul că est şi centraleuropenii nu împărtăşesc poziţia apuseană uneori extrem de critică faţă de SUA s-ar datora, potrivit editorialului, fricii ţărilor aflate cîndva la cheremul Moscvoei de a încăpea din nou în sfera de influenţă a Rusiei.

In răstimp extremiştii de stînga îşi fac de cap în nordestul Germaniei. „Ca o forţă a naturii s-au năpustit ei, în bloc, asupra oraşului Rostock”, constată ziarul berlinez Die Welt, reliefînd însă că n-a fost vorba de o fatalitate a naturii, ci de o acţiune destructivă calculată şi aplicată cu tot profesionalismul unor tehnicieni ai radicalismului militant. „Protestul împotriva globalizării şi-a pierdut orice credibilitate dacă nu e în stare să-i izoleze pe extremiştii violenţi”, relevă ziarul, în consens cu alţi analişti.

In replică la criticile stîngii la adresa poliţiei, care ar fi recurs în ultima vreme la forţă excesivă împotriva demonstranţilor, Stuttgarter Zeitung relevă că „tocmai extremiştii şi nu puterea de stat sunt cei care erodează drepturi civice precum cel de a manifesta”. Opinii similare exprimă şi Badische Zeitung, potrivit căruia, „eventuala repetare a violenţelor de la sfîrşitul săptămînii se va solda cu un dezastru”, nu atît pentru summitul G-8, „ci pentru atmosfera politică din Germania”.

Cu toate acestea, Hamburger Morgenpost pune paie pe foc. Ziarul continuă să condamne măsurile de securitate adoptate de ministerul german de interne, pe care le consideră exagerate. Alarmat la culme, dar speriat nu de extremişti, ci de autorităţi, ziarul crede că violenţele n-ar fi făcut decît „să justifice postfestum aceste măsuri (de securitate) şi să-i livreze ministrului de interne argumente în vederea edificării unui stat poliţienesc”.

Mai rezervat, cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung atrage atenţia asupra diferenţelor din sînul mişcării antiglobalizare, în care „doar o minoritate este violentă”. Dar ziarul de stînga Frankfurter Rundschau admite că e vorba de o minoritate numeric semnificativă, care i-ar fi „surprins chiar şi pe organizatorii protestelor”. În consecinţă, Rhein-Zeitung din Koblenz justifică măsurile de precauţie ale autorităţilor, considerînd că „gardul de securitate de la Heiligendamm e necesar”, dată fiind „natura parţial criminală a protestelor iscate de summitul G-8”.