Exploatarea relaţiei dintre medic şi pacient în fosta RDG

Dosarul informatoarei cu numele de acoperire "Irina" însumează 470 de pagini. Timp de ani de zile, dermatoloaga din fost RDG i-a furnizat serviciului secret Stasi detalii intime din viaţa a peste o mie de pacienţi. Potrivit autoarei studiului despre informatorii din lumea medicilor, Francesca Weil, cazul dermatoloagei cu numele de acoperire "Irina" reprezintă una dintre cele mai şocante poveşti cu care s-a confruntat în timpul redactării cărţii apărute ieri la Berlin. Savanta de la institutul Hannah Ahrendt din Dresda subliniază însă că au existat diferenţe semnificative între informatorii cu halat alb. Între două şi cinci procente dintre ei făceau parte din categoria aşa-numiţilor "colaboratori informali":

"Pentru mine este foarte important ca diferenţele să fie clare. Nu toţi colaboratorii informali erau la fel, în spatele fiecăruia se află poveşti diferite", relatează Weil. "În ceea ce priveşte comunitatea medicilor, le pot da sfatul să se confrunte în continuare cu această temă. I-aş îndemna de asemenea pe pacienţii care au fost victimele unor informatori cu halat alb să-şi înfiinţeze propriile asociaţii în vederea unei analize ample a trecutului."

Mulţi medici s-au opus presiunilor serviciului secret

Directorul direcţiei medicale federale, Jörg-Dietrich Hoppe, comentează studiul despre trecutul spinos al multor medici din fosta Germanie de est cu sentimente ambivalente. Pe de o parte, faptele celor care au devenit informatori sunt lipsite de orice temei etic, nu trebuie însă omis că au existat foarte mulţi medici care s-au opus presiunilor serviciului secret Stasi, subliniază Hoppe.

"Din acest studiu învăţăm încă o dată, că meseria de medic, legătura strânsă cu pacienţii şi accesul la datele personale ale acestora prezintă un interes ridicat pentru cei care încearcă să obţină în mod abuziv informaţii delicate despre oameni, în special în statele totalitare, " a adăugat Hoppe. "Din aceste aspecte problematice ale trecutului învăţăm astăzi că trebuie să protejăm cu orice preţ datele personale ale pacientului."

Informatori lipsiţi de orice sentiment de vinovăţie?

Se pare că unii dintre medicii din fosta RDG nu au avut probleme de conştiinţă prea serioase în urma colaborării cu serviciul secret Stasi - acest aspect se regăseşte în interviurile realizate de autoarea studiului cu 21 de foşti informatori, cuprinse în cartea lui Francesca Weil. De pildă, unul dintre ei, cu numele de acoperire "Dr. Herzberg", a răspuns cu nonşalanţă că le-a dezvăluit serviciilor secrete grupele sanguine ale donatorilor de sânge din motiv că spionii de la Stasi le-ar fi aflat oricum şi fără ajutorul său.

După căderea cortinei de fier, mulţi dintre foştii informatori au fost însă măcinaţi de sentimente de vinovăţie, potrivit acestor interviuri realizate de Francesca Weil.

Cu toate acestea, ei nu sunt nevoiţi să se confrunte cu nici un fel de consecinţe juridice, explică Jörg-Dietrich Hoppe:

"Pedepsele pentru aceste greşeli etice se prescriu după 10 ani. Presupun însă că o serie de cazuri au fost deja înregistrate în trecut şi poate s-a ajuns şi la procese."

Făptaşii ar trebui cel puţin să-şi ceară iertare de la victimele lor, subliniază Hoppe. Pe de altă parte, acest lucru nu va fi posibil în multe cazuri, din moment ce numeroşi medici informatori nu mai trăiesc. Aproape toţi dintre cei care mai sunt în viaţă, practică însă în continuare medicina: la această concluzie a ajuns Francesca Weil.