Explozii politice

„S-a afirmat multă vreme că România se află mult în urma Bulgariei pe drumul reformelor necesare aderării la UE”, relevă Frankfurter Allgemeine Zeitung într-un interviu cu preşedintele Bulgariei Georgi Pârvanov. „Dar anul trecut”, subliniază cotidianul din Frankfurt în continuare, „s-au evidenţiat mai puternic numeroasele deficienţe ale justiţiei bulgare şi s-a spus, în consecinţă, că România a depăşit Bulgaria. S-au evaluat oare în trecut reformele Bulgariei într-un mod prea politic?” întreabă ziarul conservator german. In replică şeful statului bulgar a amintit că a refuzat „întotdeuana rivalitatea dintre cele două ţări, exprimîndu-şi convingerea că ambele îşi vor atinge scopul mai degrabă în tandem, decît în concurenţă una faţă de alta”. In plus, Pârvanov a precizat că „Bulgaria a adoptat o serie de noi legi în domeniul afacerilor interne şi justiţiei”, oferindu-şi în special o nouă procedură penală şi o lege reglementînd ministerul de interne, pentru ca, „peste cîteva zile să se dezbată în parlament, în a doua lectură, mai multe modificări constituţionale, care se bucură de un larg sprijin în forul legislativ”. Liderul de la Sofia a admis că „importantă va fi mai cu seamă aplicarea acestor legi”, dar a apreciat că guvernul său şi-ar fi „demonstrat voinţa de a combate crima organizată”. Intrebat, pe marginea intrării în parlament a unei formaţiuni extremiste şi populiste, dacă „Bulgaria a fost contaminată şi ea, într-un tîrziu, de virusul balcanic al ultranaţionalismului, Pârvanov s-a declarat încredinţat că ţara sa va depăşi acest fenomen tipic european, în conformitate cu „toleranţa etnică şi religioasă elaborată de-a lungul veacurilor de societatea bulgară”.

„Atentatul asupra moscheii de aur din Samara a fost un sacrilegiu, de natură să rectifice perspectiva asupra afacerii caricaturilor, scrie ziarul britanic The Times. „Atacul – o explozie politică - fusese calculat să torpileze actualele negocieri menite să ducă la formarea unui guvern irakian care să includă reprezentanţi ai tuturor grupurilor etnice şi religioase”, relevă cotidianul conservator din Londra. După „devastatoarea bombă din Samarra”, Süddeutsche Zeitung din München consideră, că „în Irak are loc un război civil de tip nou, în care se confruntă extremişti suniţi, autori de atentate sinucigaşe, care au provocat doar în cursul acestei săptămîni 34 de victime în rîndul celeilalte confesiuni musulmane, cu radicali şiiţi. Ultimii doresc să se răzbune pentru prigonirea lor de către regimul lui Saddam, în timp ce primii încearcă să-şi recucerească puterea pierdută. Pentru toate acestea”, crede autorul, „vor trebui să dea socoteală americanii, chiar dacă SUA n-au vrut ca ordinea publică să se prăbuşească în Irak”.

Mai realist, mai la obiect şi mai profund , Il Messaggero din Roma subliniază că „adevărata oră zero a noului mileniu, a fost 11 septembrie 2001. De atunci s-a extins antimaericanismul, în special în lumea arabo-musulmană. Războaiele din Afganmistan şi Irak au pus paie pe foc, iar acum asistăm la o nouă fază, marcată de transformarea antiamericanismului şi antioccidentalismului în armă a politică a tuturor regimurilor care şi-au pierdut orice legitimate internă. Acest amestec periculos de sentiment comunitar şi instrumentalizare a religiei islamice a dus întreaga lume musulmană în buza prăpastiei. Această lume e atinsă acum de fitna, de morbul războiului intern, după cum a demonstrat ceea ce s-a petrecut ieri în Irak”. In fine, eleveţianul Tagesanzeiger relevă că „din descărcările repetate de violenţă sectară în Irak transpare mîna lungă a regimului iranian”.

In ce priveşte posibila arestare a lui Mladici, „caracterul ei tardiv constituie un scandal” pentru Neue Presse din Hanovra, care acuză în context în primul rînd guvernul sîrb, criticînd însă şi lipsa de tragere de inimă a autorităţilor europene şi a serviciilor secrete apusene. Dresdner Neueste Nachrichten evidenţiază „cît de greu se construiesc punţi peste prăpastia de ură etnică din Blacani, premisa reconcilierii fiind tocmai tragerea la răspundere a criminalilor de război”. O acţiune hotărîtă a guvernului Kostunica, precum „arestarea lui Ratko Mladici şi a lui Radovan Karadzici” scrie ziarul, „ar constitui un important pas sîrbesc spre Europa şi totodată un semnal intern important de combatere a ultranaţionalismului şi a neasumării crimelor trecutului”.