Expoziţia "Samizdat" la Budapesta
2 februarie 2004Publicitate
Expoziţia "Samizdat" deschisă astăzi la Budapesta aminteşte de rezistenţa împotriva regimului totalitar sovietic din ţările central-europene. Prin termenul "Samizdat" este definit ansamblul operelor scriitorilor, artiştilor, intelectualilor protestatari din acea perioadă. La inaugurarea expoziţiei participă şi ministrul de externe german, Joschka Fischer.
Prof. Dr. Wolfgang Eichwede, directorul Institutului de studii est- europene al Universităţii din Bremen şi organizatorul principal al expoziţiei arată că, prin această iniţiativă, urmează să fie actualizată o etapă a memoriei europene: "Trebuie să ne amintim că în anii '60 sau '70 am tremurat, cînd Soljeniţîn şi-a scris cărţile, dar nu a avut voie să le publice, cînd Havel a fost arestat pentru dramele scrise de el, cînd Konrad era anchetat de poliţie. Toate acestea au constituit atunci în întreaga Europă ştiri neliniştitoare şi au contribuit la formarea identităţii noastre comune."
"Samizdat" - un cuvînt ce se pierde încet în uitare. El a marcat o epocă, mult înainte ca alţi termeni - cum ar fi "perestroica" şi "glasnost" - să se impună. Noţiunea se referă la texte puse clandestin în circulaţie: manifeste, cărţi interzise dactilografiate, opere de artă, timbre - toate apărute începînd din anii '50 în Blocul de Est în afara cenzurii statului. Centrul de studii est-europene din Bremen dispune de peste 200.000 de documente. Prof. Eichwede aminteşte că nu era uşor să scoţi astfel de texte prin cortina de fier, în Occident. Trebuiau mereu găsite căi de a înşela serviciile de securitate. El însuşi a plecat din Budapesta cu trenul, avînd la el astfel de texte şi... o şurubelniţă. Cu ajutorul ei a demontat o oglindă din toaletă şi a ascuns textele interzise acolo. Înainte de Viena, le- a scos şi a răsuflat uşurat.
Într-o fostă hală de fabrică din parcul "Millenium" din Budapesta vor putea fi văzute piesele arhivei din Bremen, precum şi o maşină tipografică construită de o comunitate de baptişti din Uniunea Sovietică din piese luate de la o maşină de spălat, de la aparate de bucătărie şi de la o bicicletă. Vor putea fi contemplate originalele manuscriselor unor disidenţi, cum ar fi Andrei Zaharov, Vaclav Havel, Gyorgy Konrad sau lucrarea lui Soljeniţîn, "Arhipeleagul Gulag".
"Ceea ce încearcă să arate totuşi această expoziţie este varietatea şi culoarea acestei "alte" lumi. Eu nu înţeleg expoziţia ca pe o acuzare a acelui socialism autoritar şi deseori foarte prost, ci ca pe o alternativă, ca pe o lume nesupusă, cutezătoare, care găseşte mereu drumuri noi." Severitatea regimului comunist a fost diferită de la o ţară la alta, fapt ce se oglindeşte şi în cercurile disidente. "Dacă aici în Ungaria unul din disidenţi încălca regulile puterii, el era adus la ordine sau i se lua paşaportul; dar nu a fost trimis pentru 5 ani în lagăr, ceea ce se întîmpla curent în Uniunea Sovietică. De aici, din Ungaria, perspectiva era alta, se făcea simţită o fărîmă de libertate."
Expoziţia "Samizdat" prezintă timp de 3 luni mărturii ale rezistenţei şi ale unei culturi alternative în Europa Centrală, dovadă a faptului că în ţările fostului Bloc de Est au existat oameni care nu au acceptat să li se impună ce trebuie să gîndească, să citească şi să scrie.
Prof. Dr. Wolfgang Eichwede, directorul Institutului de studii est- europene al Universităţii din Bremen şi organizatorul principal al expoziţiei arată că, prin această iniţiativă, urmează să fie actualizată o etapă a memoriei europene: "Trebuie să ne amintim că în anii '60 sau '70 am tremurat, cînd Soljeniţîn şi-a scris cărţile, dar nu a avut voie să le publice, cînd Havel a fost arestat pentru dramele scrise de el, cînd Konrad era anchetat de poliţie. Toate acestea au constituit atunci în întreaga Europă ştiri neliniştitoare şi au contribuit la formarea identităţii noastre comune."
"Samizdat" - un cuvînt ce se pierde încet în uitare. El a marcat o epocă, mult înainte ca alţi termeni - cum ar fi "perestroica" şi "glasnost" - să se impună. Noţiunea se referă la texte puse clandestin în circulaţie: manifeste, cărţi interzise dactilografiate, opere de artă, timbre - toate apărute începînd din anii '50 în Blocul de Est în afara cenzurii statului. Centrul de studii est-europene din Bremen dispune de peste 200.000 de documente. Prof. Eichwede aminteşte că nu era uşor să scoţi astfel de texte prin cortina de fier, în Occident. Trebuiau mereu găsite căi de a înşela serviciile de securitate. El însuşi a plecat din Budapesta cu trenul, avînd la el astfel de texte şi... o şurubelniţă. Cu ajutorul ei a demontat o oglindă din toaletă şi a ascuns textele interzise acolo. Înainte de Viena, le- a scos şi a răsuflat uşurat.
Într-o fostă hală de fabrică din parcul "Millenium" din Budapesta vor putea fi văzute piesele arhivei din Bremen, precum şi o maşină tipografică construită de o comunitate de baptişti din Uniunea Sovietică din piese luate de la o maşină de spălat, de la aparate de bucătărie şi de la o bicicletă. Vor putea fi contemplate originalele manuscriselor unor disidenţi, cum ar fi Andrei Zaharov, Vaclav Havel, Gyorgy Konrad sau lucrarea lui Soljeniţîn, "Arhipeleagul Gulag".
"Ceea ce încearcă să arate totuşi această expoziţie este varietatea şi culoarea acestei "alte" lumi. Eu nu înţeleg expoziţia ca pe o acuzare a acelui socialism autoritar şi deseori foarte prost, ci ca pe o alternativă, ca pe o lume nesupusă, cutezătoare, care găseşte mereu drumuri noi." Severitatea regimului comunist a fost diferită de la o ţară la alta, fapt ce se oglindeşte şi în cercurile disidente. "Dacă aici în Ungaria unul din disidenţi încălca regulile puterii, el era adus la ordine sau i se lua paşaportul; dar nu a fost trimis pentru 5 ani în lagăr, ceea ce se întîmpla curent în Uniunea Sovietică. De aici, din Ungaria, perspectiva era alta, se făcea simţită o fărîmă de libertate."
Expoziţia "Samizdat" prezintă timp de 3 luni mărturii ale rezistenţei şi ale unei culturi alternative în Europa Centrală, dovadă a faptului că în ţările fostului Bloc de Est au existat oameni care nu au acceptat să li se impună ce trebuie să gîndească, să citească şi să scrie.
Publicitate