1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Expulzări colective?

19 august 2010

Franţa îi trimite înapoi pe romi scrie Süddeutsche Zeitung din München, abordând una din temele asiduu comentate în presa occidentală. E vorba, potrivit ziarului din Bavaria, de repatrierea în România a 79 de romi.

https://p.dw.com/p/OrSI
Poliţia franceză supraveghează îmbarcarea romilor către România la aeroportul Saint ExuperyImagine: AP

Autorităţile insistă că oamenii nu au fost expulzaţi ci se întorc în patria lor de bunăvoie, fiind recompensaţi cu 300 de euro pe cap de adult şi 100 pe cap de copil. În 2009 ar fi fost repatriaţi pe această cale aproximativ 10.000 de cetăţeni români şi bulgari, mai semnalează cotidianul bavarez.

Până la finele acestei luni ar urma să fie transportaţi în ţările lor de origine 700 de romi, după ce, potrivit oficialilor francezi, „autorităţile au desfiinţat în săptămânile trecute 51 de tabere ilegale".

Romii care nu studiază, nu muncesc şi nu dispun de sumele necesare întreţinerii lor ar urma să fie expulzaţi dacă nu pleacă voluntar. Iar oficialităţile au întocmit o bază de date astfel încât romii, care au oricând dreptul să revină în Franţa să nu încaseze în repetate rânduri prima de repatriere.

În final SZ mai consemnează perpetuarea criticilor la adresa preşedintelui Franţei Sarkozy. Ziarul îl citează pe ministrul român de externe Teodor Baconschi, care a avertizat faţă de „deraieri populiste şi de reacţii xenofobe. Şeful diplomaţiei române şi-a mai exprimat speranţa că romii nu sunt supuşi în mod colectiv unor expulzări bazate pe criterii etnice", relevă sec cotidianul german.

Alte ziare apusene sunt net mai puţin reţinute. Ce-ar fi dacă preşedintele Franţei Sarkozy, el însuşi originar din Ungaria, ar fi rom, se întreabă cotidianul La Montagne din Clermont-Ferrand, care trimite la cotidianul Le Monde. În ziarul parizian „diverşi romi din Austria, purtând numele de Sarkozy, au declarat că şeful statului francez ar putea fi unul de-al lor".

Ceea ce ar fi picant, dar n-ar schimba câtuşi de puţin realităţile din Franţa, subliniază cotidianul din Clermont-Ferrand, potrivit căruia vocabularul belicos al preşedintelui şi intervenţiile sale disproporţionate au scopul de a satisface o parte a opiniei publice, dar ar putea avea un efect de bumerang, odată ce se vor linişti apele.

Critici aspre la adresa lui Sarkoy exprimă şi cotidianul sofiot Trud, care îi mulţumeşte preşedintelui pentru că-i repatriază în Bulgaria pe romi. Citim în continuare: "Merci. Îi luăm cuminţi înapoi. Fiindcă ce altceva putem face? Sunt romii europeni? Sau nu tocmai? Sau poate nu întodeauna şi nu peste tot? Sau poate sunt mai degrabă europeni câtă vreme continuă să trăiască în ghetouri. Dar dacă pleacă în Europa se transformă subit în elemente cu înclinaţii criminale, care cerşesc, produc gunoaie şi sabotează democraţia occidentală. Şi ce facem cu libertatea de mişcare? Pentru unii există. Nu însă şi pentru romi. Daca Europa înseamnă dubla măsură, spunem merci, merci mult de tot."

Kleine Zeitung din Viena comentează situaţia romilor din estul Europei şi critică masiv ţările lor de origine. „Aceşti oameni, scrie ziarul", trăiesc în marea lor majoritate în ghetouri a căror mizerie indică faptul că şi în Europa secolului 21 lumea a treia şi a întâia sunt vecine. Nu acestor oameni li se poate reproşa că au devenit cetăţeni europeni, ci politicienilor care au introdus în mare grabă România şi Bulgaria în UE. Pe de altă parte, asemenea expulzări în masă, (precum cele din Franţa) afectând în mod expres un anumit grup etnic amintesc în mod fatal de ororile rasismului. Tocmai preşedintele Franţei ar face bine să-şi amintească de rădăcinile sale.

În răstimp ziarele germane continuă să dezbată, pe alocuri pe un ton isteric, intenţia concernului Google de a prezenta în Internet casele orăşenilor din Republica Federală şi dreptul acestor cetăţeni de a-şi proteja sfera privată.

În fine, tone de cerneală continuă să curgă pe tema prezumtivului ajutor insuficient acordat de occidentali sinistraţilor din Pakistan, prima ţară islamică având nu doar arma nucleară ci şi, pe teritoriul ei, reţeaua teroristă al Qaida. Sumedenie de comentatori cred că a ajuta masiv victimele inundaţiilor înseamnă a contribui la „combaterea extremismului islamist, care creşte şi înfloreşte în regiunile năpădite de mizerie", după cum afirma cotidianul alsacian L’Alsace.

Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident