Extrema dreaptă europeană revine în prim plan

„Cu 19 deputaţi din 5 ţări, între care cei ai PRM şi ai Partidului Noua Generaţie, Frontul Naţional al lui Jean Marie Le Pen şi Vlaams Belang, (o formaţiune populistă flamandă, din nordul Belgiei) care conduc negocierile, proiectul ar putea reuşi” – reiese din articolele apărute în Maerkische Allgmeine Zeitung şi Neues Deutschland. „Din partea bulgarilor ar participa formaţiunea Ataca, a lui Volen Siderov. Liderul PRM, Vadim Tudor s-a întîlnit în octombrie cu Le Pen”, relevă ziarele, observînd că „Frontul Naţional şi Vlaams Belang încearcă să atragă în această combinaţie şi Liga Familiilor Poloneze, Alianţa Naţională şi Liga Nord din Italia, şi precum Asociaţia Candidaţilor Independenţi din Cehia. Alcătuirea unui grup parlamentar propriu le-ar „conferi populiştilor şi extremiştilor de dreapta posibilitatea de a prelua mandate în comisiile parlamentare şi de a încasa fonduri din visteria Parlamentului” European, mai aflăm din aceste articole.

In răstimp, restul presei germane, (care analizează şi schimbarea la cîrmă de la concernul german Telekom) se arată extrem de alarmată de consolidarea extremei drepte din Republica Federală. Editorialiştii abordează pe larg congresul aşa-numitului partid naţional-democrat german, NPD, derulat la Berlin, şi relansarea în forţă a revendicărilor clasei politice democratice de a se proceda la interzicerea acestei formaţiuni, calificate de mulţi analişti drept neonazistă. Ziarul conservator Die Welt remarcă între altele că „pe extremiştii de dreapta îi deranjează mai degrabă să fie ignoraţi decît să facă titluri de-o şchioapă negative”. Cotidianul nu favorizează reluarea tentativelor de scoatere a NPD în afara legii, devreme ce prima încercare a eşuat jalnic la Curtea Constituţională în 2003. Atunci, judecătorii s-au plîns „că serviciile secrete ar fi infiltrat prea mulţi informatori în cadrul formaţiunii extremiste”. Mai nou ministrul de interne regional, berlinez, a cerut retragerea acestor agenţi sub acoperire, ceea ce, potrivit ziarului, „e o propunere, „temerară, de natură să stîrnească ilaritatea liderilor NPD”.

Nici ziarul muenchenez de stînga Sueddeutsche Zeitung nu crede în succesul unui nou efort judiciar, solicitînd în schimb multiplicarea demersurilor politice comune de combatere a extremei drepte. De aceiaşi părere e şi Tageszeitung, care se pronunţă în favoarea unor acţiuni energice din partea formaţiunilor democratice, „de natură să-i edifice pe alegători în privinţa adevăratei feţe a ultranaţionaliştilor”.

Frankfurter Rundschau scoate în evidenţă xenofobia şi rasismul virulent ale NPD regretînd incapacitatea societăţii germane de a-i marginaliza pe profesioniştii urii faţă de celălalt, „prin rezolvarea problemelor care-i afectează miezul”.

Ostsee-Zeitung din Rostock pledează însă clar şi categoric pentru interzicerea grupării şi „reluarea măsurilor de apărare în faţa extremiştilor de dreapta, care încearcă să tragă pe sfoară statul democratic, propagînd scoaterea din uz a constituţiei sale democratice. Fiindcă, scrie ziarul estgerman în continuare, „a te lansa în dezbateri politice cu neonaziştii, care încearcă programatic să videze de conţinut legea fundamentală şi să distrugă orice autentică diversitate de opinii echivalează cu a bate apa în piuă”.