Extrema dreaptă strânge rândurile

Ultimul termen „Suveranitate” se referă la atitudinea anti-UE care nu ar însemna altceva, în opinia liderului său, francezul Bruno Gollnisch (Frontul Naţional) decât „opoziţia împotriva Europei Unite, birocratice şi impotriva unui super-stat european”. Liderii grupului extremist au făcut şi o declaraţie politică comună care i-ar putea proteja de o eventuală dizolvare pe cale legală, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut. Din acest motiv, fundamentele politice pe care le susţine formal noul grup se înscriu, aparent, în normalitate.

Extrema Dreaptă împotriva Europei unite

Însă majoritatea partidelor componente au în trecutul lor manifestări antidemocratice, care au provocat în trecut reacţii imediate din partea autorităţilor europene sau naţionale. Printre cele mai celebre se numără suspendarea dreptului de vot al Austriei în Consiliul de Miniştrii datorită intrării Partidului Libertăţii, la guvernare în 2000.

Un alt exemplu este cel al partidului Vlaams Belaang (Interesul Flamand) care a fost rebotezat de aceeaşi membrii a extremei-drepte flamande deoarece fusese scos în afara legii de Curtea de Justiţie a Belgiei (fostul Vlaams Blok). Partidul a rămas în continuare rasist şi, la fel ca în trecut, militează pentru independenţa totală a Flandrei de statul belgian. Alţi membri ai grupului care nu au nevoie de nici un fel de prezentare sunt Jean-Marie Le Pen şi Alessandra Mussolini.

În declaraţia parlamentarilor de extremă dreapta se mai vorbeşte de diferenţele şi interesele diferite ale statelor membre ale UE care ar trebui să colaboreze numai „la nivel industrial, tehnic şi cultural”. Se pune accent pe valorile care divid Europa şi nu pe cele care o confederează.

România a debutat cu stângul în Parlamentul European

Dacă Franţa are 7 membrii în noul grup parlamentar (Frontul Naţional), România are nu mai puţin de cinci (România Mare), de două ori şi jumătate mai mult ca Italia şi cu doi deputaţi mai mult ca Belgia, ca sa nu mai vorbim de Bulgaria, Marea Britanie şi Austria cu un singur deputat. O jurnalistă britanică remarca că a existat o anumită incertitudine cu privire la integrarea României. Este acesta cel mai bun mod al României de a debuta în Parlamentul European? a fost întrebarea aceleaşi ziariste care nu a primit nici un răspuns de la deputaţii partidului România Mare, aflaţi în sala de conferinţă.

Drepturile Omului

O altă întrebare a fost cu privire la poziţia Partidului România Mare cu privire la minoritatea romă. Bruno Gollnisch a declarat că „noul grup parlamentar respectă drepturile omului şi ale minorităţilor dacă se dovedeşte că minoritatea nu încalcă drepturile majorităţii. Sunt neînţelegeri la mijloc şi preşedintele Vadim Tudor va veni la Strasbourg pentru a clarifica situaţia.

Întrebat dacă preşedintele partidului România Mare va oferi în Parlamentul de la Strasbourg acelaşi spectacol ca în cel de la Bucureşti, Bruno Gollnish a răspuns: am citit că Vadim Tudor a protestat aproape violent dar cred că a avut dreptul să o facă fiindcă a fost acuzat pentru trecutul său comunist. Am înţeles că există oameni mult mai mult implicaţi în crimele comunismului decât a fost domnul Vadim Tudor. În mod clar este o discuţie care interesează scena politică românească.”