Moldova se îndreaptă către o guvernare de centru-stânga

Sondajul sociopolitic realizat de Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-AXA” arată că în cazul organizării alegerilor anticipate, pragul electoral de 6%, necesar pentru a accede în Parlament, l-ar trece 8 formațiuni politice:

Partidul Nostru (partid pro-rus, lider Renato Usatîi) - 22,8%;

Partidul Socialiștilor (partid pro-rus, lider Igor Dodon) - 20,8%;

Partidul Popular European din Moldova (partid pro-european, lider ex-premierul Iurie Leancă) - 9,9%;

Partidul Comuniștilor (partid parlamentar pro-rus, lider Vladimir Voronin) - 9,9%;

Partidul Liberal (partid de guvernământ, care se proclamă pro-european, lider Mihai Ghimpu) - 9,3%;

Partidul Liberal-Democrat (partid de guvernământ, care se proclamă pro-european, lider Vlad Filat) - 7,3%;

Platforma „Demnitate și Adevăr” (care e pe cale să înființeze un partid pro-european) - 7%;

Partidul Democrat din Moldova (partid de guvernământ, care se proclamă pro-european, lider Marian Lupu) - 6,8%.

Aproape 30% din respondenți s-au declarat indeciși, iar 8,6% au spus că nu ar participa la vot.

În ceea ce privește încrederea populației în liderii politici, topul arată în felul următor: Renato Usatîi – 8,8%; Igor Dodon – 7,8%; Iurie Leancă – 4%; Vladimir Voronin – 3,9%, Dorin Chirtoacă (primar liberal de Chișinău) – 3,1%, Marian Lupu – 2,4%, Andrei Năstase (unul din liderii Platformei „Demnitate și Adevăr”) – 1,8%, Maia Sandu (ex-ministru al Educației, care a declarat că Moldova este stat capturat de oligarhi) – 1,7%. Cota celor care nu au încredere în nimeni este fără precedent - de 46,5%.

Economic, Moldova e o ruină

Tot fără precedent este și procentul celor care cred că „țara merge într-o direcție greșită” – 87%, iar peste 63% dintre cetățeni sunt nemulţumiţi de situaţia economică din ţară. Sărăcia, corupția şi preţurile exagerate stau în topul lucrurilor care îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni. Potrivit datelor Sindicatelor din Moldova, salariul minim în Republica Moldova este cel mai mic din Europa (1900 de lei moldovenești, echivalentul a 84 de euro) și acoperă doar 57% din minimul necesar al unei persoane. Moldovenii au cea mai mare încredere în biserică, primari și în mass media. În Parlament și Guvern au încredere doar 5% din cetățeni, iar în Președinție 4%.

Marea majoritate a moldovenilor - 91,7%  - pledează pentru alegerea președintelui țării prin vot direct (nu de către Parlament, cum este acum). Asta în timp ce partidele de la guvernare promovează tot mai insistent un proiect de amendare a Constituției, care să prevadă posibilitatea alegerii șefului statului în Parlament, cu majoritate simplă (51 de voturi, nu cu 61 cum prevede acum Legea Supremă). Guvernanții susțin că revizuirea Constituţiei, în sensul simplificării procedurii de alegere a şefului statului, este necesară pentru a evita crizele politice.

Paradoxuri

Deși peste 80% dintre moldoveni cred că lucrurile în țara lor „merg într-o direcție greșită”, și-ar da votul pentru niște dubioși care i-au cucerit printr-un limbaj utilizat în lumea interlopă. „Nu au alternativă!”, explică analiștii politici. „Când vorbim despre Renato Usatîi, se pefigurează acel model al politicienilor din lumea interlopă din anii ‘90. Nu este vorba doar de o nostalgie, dar de o speranţă. Nu zic că Renato Usatîi este membru al lumii interlope, dar el a spus că o să vină şi o să-i pună la respect pe cei de la guvernare. Iar oamenii şi-au pus speranţele în el”, a explicat expertul IDIS „Viitorul”, Corneliu Ciurea.

Potrivit directorului executiv al Institutului de Politici Publice de la Chișinău, Arcadie Barbăroșie, „oamenii nu-și găsesc în spectrul politic de astăzi partidul care ar reprezenta interesele lor, lucru care denotă încă odată că societatea este profund nemulţumită de calitatea guvernării, de calitatea instituţiilor din stat. Deocamdată, noi, în Republica Moldova nu avem partide doctrinare, nu avem partide politice... Nu avem decât nişte organizaţii care sunt afaceri, care se autodefinesc ca partide politice”. În opinia analistului politic, protestele non-stop care au loc în Piața Marii Adunări Naționale sunt generate și de „decepția profundă a cetățeanului - că acele promisiuni din 2009, 2010 și 2014 de fapt, au fost aruncate la gunoi, promisiuni făcute cu ușurință de politicieni, care continuă să promită lucruri deșarte și care nu se țin de cuvânt. 45% de indeciși în sondaj demonstrează foarte clar că trebuie creat un nou partid și Platforma 'Demnitate și Adevăr' trebuie să împingă un grup care să reprezinte acest segment care nu are încredere în nici un alt partid”, crede Arcadie Barbăroșie.

Iurie Leancă, pe scaunul de rezervă

În ceea ce privește rolul Partidului Popular European, condus de ex-premierul Iurie Leancă, analistul Corneliu Ciurea este de părere că „Iurie Leancă se află pe scaunul de rezervă. Oamenii aşteaptă să vină cineva curat şi onest ca să-i salveze. Dacă nu va veni acel cineva, atunci acest segment de electorat va vota pentru partidul lui Leancă”, consideră expertul.

Sondajul arată că spiritul protestatar este în creșetere spectaculoasă - peste 80% din respondenţi îşi declară solidaritatea cu mitingul din Piața Marii Adunări Naționale, iar 81% pledează pentru o continuitate paşnică a protestelor non-stop.