Fărădelegea rusească

Prin „domnia fărădelegii în Rusia”, explică Nina Hruşciova, profesoară la universitatea new-yorkeză New School în paginile ziarului die Welt. Potrivit ei, asasinarea ziaristei Anna Politkovskaia,un simbol al libertăţii presei şi una din cele mai puternice voci critice la adresa preşedintelui rus, „pune capăt ficţiunilor despre Rusia postcomunistă a lui Putin. Departe de a fi o ţară a dictaturii legii, cum o prezintă liderul de la kremlin, e vorba de o dictatură dintre cele de rînd, cu tot cu dispreţul lor obişnuit faţă de lege. Inţelegerea acestui fapt”, relevă autoarea, „este extrem de importantă pentru Europa şi în special pentru Germania, al cărei ministru de externe elaborează în prezent o strategie fixînd dezinteresul faţă de fărădelegea lui Putin ca interes naţional al celui mai puternic membru al UE. Or, o atare indiferenţă se preface în împăciuitorism dacă-l încurajează pe liderul de la Kremlin să—şi aplice metodele ilegale pe scena internaţională, de pildă în Georgia”, scrie autorea americană. Ea menţionează în context alungarea din Rusia „a foştilor magnaţi ai presei, Berezovski şi Guzinski, condamnarea la închisoare a lui Mihail Hodorkovski, ultimele trei asasinate cu tentă politică în tot atîtea săptămîni, precum şi uciderea altor 12 ziarişti de frunte ai Rusiei în ultimii 6 ani. Iată”, scrie ea, „ce-i aşteaptă pe inamicii liderului de la kremlin: exilul, detenţia sau mormîntul”.

Fără să-l acuze pe liderul rus de implicare directă în asasinarea ziaristei, autorea scoate în evidenţă tenebrele sistemului Putin, răspunzător, prin climatul creat în Rusia, de omorîrea Annei Politkovskaia. In plus, ea întrevede pericolul exportului acestui sistem. Fiindcă, mai notează ea, „în vecinătatea Rusiei ia amploare un soi de diplomaţie criminalizată. In Ucraina s-a încercat manipularea alegerilor prezidenţiale. Nici situaţia critică din regiunile secesioniste din Georgia şi Moldova şi nici şantajul energetic n-ar exista fără susţinerea Kremlinului”.... Şi Nina Hruşciova conchide: „Orice poliţist ştie, că un delincvent se orbăzniceşte dacă i se ignoră comportamentul criminal. Vladimir Putin e un om care conduce Rusia din nou spre întuneric. Lumea e silită să se întrebe, dacă e oare înţelept să tolereze în tăcere edificarea unei superputeri energetice de către Putin”.

Intîlnirea lui Putin cu Angela Merkel la Dresda figurează azi pe primele pagini ale ziarelor, dimpreună cu promisiunile şi darurile făcute de liderul de la Kremlin: că Germania ar putea deveni principalul partener energetic european al Rusiei şi că se va elucida asasinarea ziaristei, asasinat care, potrivit strategiei adoptate de Putin, ar fi „făcut mai mult rău Moscovei decît criticile jurnalistei”.

Die Presse din Austria elogiază cuvintele critice la adresa conducerii ruse exprimate de Angela Merkel, dar cere UE „să abandoneze jumătăţile de măsură şi să lanseze un mesaj ferm de condamnare a demersurilor adoptate de Putin faţă de Georgia precum şi a încălcării liniei roşii prin asasinarea Annei Politkovskaia”.

Sueddeutsche Zeitung din Muenchen afirmă că Merkel a pus bazele unui nou tip de dialog cu Moscova, net mai critic faţă de Rusia, decît cel din epoca Schroder. Dar conform ziarului, n-ar exista „alternativă la parteneriatul ruso-german, întrucît Republica Federală are nevoie de energie rusească şi de exporturi în Rusia, iar Moscova de sprijinul Germaniei în Europa, în care Rusia vrea să investească”. Simultan, dialogul e necesar în crizele globale, „Germania fiind predestinată să medieze între Washington şi Moscova”.

La aceste crize se referă un interviu publicat în Die Welt cu expertul de securitate israelian Dan Schueftan. Potrivit lui, „chestiunea palestiniană e masiv exagerată” (în mediile internaţionale), „problemele globale reale ale Comunităţii Internaţionale fiind în prezent Corea de Nord şi Iranul”. Cu Siria, afirmă el, nu se poate negocia, „pentru că extremiştii trebuie înfrînţi, pentru că nu se poate face pace cu ei”. In context, expertul recomandă occidentului o atitudine cît mai fermă faţă de liderii radicali, orice altceva „fiind nu dialog, cum i se spune în Europa, ci o prostie”, ce mai devreme sau mai tîrziu va reclama plata unui preţ pipărat, mai relevă expertul israelian.

In privinţa testului nuclear nordcorean, Neue Zuercher Zeitung susţine că Fenianul a plasat China comunistă într-o amplă dilemă, întrucît Beijingul nu vrea implozia regimului, dar nici nu poate ignora lovitura grea aplicată prestigiului chinez din pricina provocării lui Kim Iong Il.