1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Faţetele comemorării

Ana-Maria Tighineanu10 mai 2005

Ediţia de astăzi a revistei presei se află, în continuare, sub semnul comemorărilor. Cotidianele germane relatează deopotrivă despre inaugurarea monumentului Holocaustului, ce va avea loc astăzi la Berlin, cât şi despre ecourile fastuoasei parade de ziua victoriei asupra nazismului desfăşurată ieri Moscova.

https://p.dw.com/p/B15G
Berlin: Monumentul comemorativ al Holocaustului, creat de arhitectul american Peter Eisenman.
Berlin: Monumentul comemorativ al Holocaustului, creat de arhitectul american Peter Eisenman.Imagine: AP

„Astăzi va fi inaugurat la Berlin monumentul comemorativ pentru evreii ucişi de regimul nazist”, scrie cotidianul de la Berlin DIE WELT, adăugând, „amplasat în apropierea fostelor ‚grădini ministeriale’, monumentul se află în apropierea buncărului Führerului, din care Adolf Hitler lansa, cu puţin timp înaintea suicidului, apelul la o neîndurătoare rezistenţă împotriva celor ce otrăvesc toate popoarele din lume – a iudaismului internaţional.” Răspunsul cotidianului DIE WELT la întrebarea, de ce au trebuit să treacă atâţia ani până la realizarea unui asemenea gest de reconciliere este : „Un monument comemorativ construit imediat după război ar fi declanşat precis discuţii şi mai aprinse şi mai dezagreabile, decât cele care au avut loc acum, şi ar fi fost, cu siguranţă interpretat greşit atât în Germania cât şi în plan internaţional. Peisajul de stele de piatră creat de arhitectul american Peter Eisenman este astăzi un simbol al ‚peccavismului’ german, al actului de mărturisire a păcatelor, propriu Bisericii Catolice, prin care Germania comemorează cea mai întunecată perioadă a istoriei sale, demonstrând astfel că s-a reîntors în lumea civilizată.”

La München, ziarul liberal de stânga SÜDDEUTSCHE ZEITUNG, dezbate întrebarea de ce monumentul este consacrat în mod special evreilor şi nu tuturor victimelor Holocaustului, scriind : „Monumentul Holocaustului departajează într-adevăr evreii ucişi de celelalte victime ale nazismului, dar nu stabileşte nicidecum o ierarhizare a victimelor. El aminteşte în mod special de evreii ucişi, deoarece voinţa discriminării şi mai apoi a eradicării acestora a constituit însuşi nucleul malefic al ideologiei naziste. Iar cunoaşterea acestuia nu i-a împiedicat pe toţi acei germani să-l urmeze pe Hitler. În cele din urmă, tocmai acest nucleu ideologic rasist a făcut posibile şi toate celelalte crime ale regimului nazist.” Edificarea unui monument comemorativ al victimelor în ţara făptaşilor, poate părea banal şi de la sine înţeles, continuă ziarul münchenez, dar : „Dacă luăm seama, ce dezlănţiuiri ale naţionalismului au declanşat revendicările armenilor faţă de Turcia, de asumare a vinovăţiei pentru masacrul din 1905, sau de apelul Chinei adresat Japoniei, de a-şi recunoaşte crimele de război şi de a comemora victimele acestora, observăm de îndată că asemenea gesturi comemorative sunt, în fapt, departe de a fi de la sine înţelese.”, încheie SÜDDEUTSCHE ZEITUNG.

Despre comemorarea zilei istorice de 9.mai 1945, la Moscova, cotidianul TAGESZEITUNG din München scrie : „La 60 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial, trecutul continuă să fie prezent în mass-media... Şi e bine aşa, că nici după şase decenii n-am încetat să comemorăm acest capitol sumbru al istoriei noastre. Zilele comemorative reprezintă un prilej de discuţie între cei bătrâni şi cei tineri, atât despre istoria individuală a familiilor lor, cât şi despre marea politică internaţională.”

Cotidianul conservator DIE WELT enunţă păreri împărţite asupra acestui eveniment : „Pe de-o parte, este emoţionantă reconcilierea germano-rusă la doar şase decenii de la sfârşitul războiului. Pe de altă parte însă, nenumăratele pancarte staliniste care vor să marcheze trecutul aparent glorios al Uniunii Sovietice, sunt cel puţin suspecte. Putin abordează istoria în două planuri diferite. Faţă de germani, el lasă, printr-un nobil gest, trecutul de-o parte, preţuind relaţiile bilaterale deopotrivă ca pe o prietenie şi un parteneriat strategic. Faţă de propriul popor, el se foloseşte de istorie ca de un antidepresiv”, scrie DIE WELT.

La Zürich, cotidianul de limbă germană TAGES-ANZEIGER scrie : „Ziua de 9.mai marchează, fără îndoială, momentul victoriei asupra răului, după cum a declarat preşedintele Putin în Piaţa Roşie. Dar 9.mai nu este însă şi ziua, în care a învins binele, după cum a argumentat Moscova. Deoarece acum 60 de ani, libertatea nu a destituit tirania, nu încă... În Rusia, de pildă, se desfăşoară şi acum, nu doar comemorările în absenţa cetăţenilor, ci şi alegerile, la care electoratul se complace într-un rol de figuraţie. Sigur că Putin nu poate întoarce timpul înapoi. Dar s-ar părea că nici nu se grăbeşte să meargă în pas cu el. În ciuda faţadei moderne a fastuaselor celebrări comemorative, Rusia este dominată, în continuare, de spiritul vechii Uniuni Sovietice, în care totul se află sub control.”