Familia regală se implică în politica republicană

Intervenţia publică a Regelui Mihai oferă dintr-o dată mai multă gravitate principelui Radu, care a putut fi privit o vreme ca un ambiţios care excede vocaţia Familiei regale. Or, discursul de astăzi al Regelui Mihai dezminte toate aceste presupoziţii maliţioase. Principele Radu anunţase, e adevărat, de mai multă vreme această intervenţie, dar îndoielile s-au păstrat pînă astăzi, cînd Regele a oferit publicului imaginea unei depline solidarităţi.

Regele a spus în fiecare proproziţie «Noi», utilizînd nu doar pluralul consacrat al majestăţii, ci şi pe acela care îi desemnează, la propriu, pe toţi membrii familiei regale. Decizia însăşi a implicării în politica democratică a prezentului a fost asumată solidar de întreaga Familie ca pe o misiune istorică: «Am chibzuit îndelung, în ultimii ani, a spus Regele, la propunerile de a ne implica din nou în mersul statal al României. Au fost idei ale intelectualilor, ale oamenilor politici sau ale tinerilor. Am făcut mereu bine ţării noastre, nu am forţat niciodată lucrurile şi nu am profitat personal de întorsăturile istoriei recente. Actul potrivit pentru ţară vine la momentul potrivit. Cred că acest moment a sosit.»

Regele a reuşit în discursul său foarte scurt să facă un tablou trist al istoriei recente, unul de natură să justifice un gest de excepţie: «Speranţele românilor, a spus el, au fost risipite, rînd pe rînd, timp de peste şase decenii», după care a atins punctul cel mai sensibil: «România trece prin momente grele. Nu ne putem juca de-a statul, punînd la încercare destinul unui popor.»

Este de remarcat totuşi că Regele a evitat orice trimitere explicită la un eveniment anumit sau la o persoană anumită. Dimpotrivă, a căutat să rămînă în sfera unei neutralităţi depline, iar acesta ar putea fi chiar mesajul central şi anume că Principele Radu (inspirat de modelul monarhic) ar putea să plaseze instituţia Preşedintelui pe un loc mai înalt, deasupra intereselor politice particulare.

Dar se pune întrebarea dacă nu cumva neutralitatea promisă, distanţa «monarhică» faţă de partide şi evenimente, nu este o simplă iluzie. Constituţia României, pe care Principele candidat nu intenţionează să o schimbe), nu îngăduie o neutralitate reală, lăsînd lucrurile într-o ambiguitate riscantă. Or, dacă legea fundamentală nu îi permite, e adevărat, Preşedintelui să intervină prea mult în politica guvernamentală, nici nu îi îngăduie să fie neutru decît cu riscul unei apatii şi dezimplicări totale. În sfîrşit, Familia regală promite cel puţin un stil diferit de campanie.

H.P. – Dw Bucureşti