Fantomele trecutului şi traumele prezentului

Asupra tragicei ironii a destinului, care a dus la ceea de editorialiştii au denumit, după catastrofa aviatică de la Smolensk, a doua decapitare a elitei Poloniei, presa scrisă occidentală se opreşte din nou, sondînd însă şi viitorul ţării, după moartea preşedintelui Kaczynski şi a unei bune părţi a echipei sale.

Emoţiile provocate de această tragedie, estimează NEUE ZÜRCHER ZEITUNG - ar putea influenţa voinţa poporului într-o cu totul altă direcţie decît cea pe care ar fi luat-o în condiţii de normalitate.

Iar FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG se întreabă, sub impactul afectiv al compasiunii manifestate de premierul Putin, exprimat printr-o îmbrăţişare caldă a omologului său polonez Tusk, la locul catastrofei, dacă nu cumva cele întîmplate vor deschide şi porţile reconcilierii.

Cînd ţările est-europene s-au eliberat de sub comunism, speranţa că democraţia de tip occidental va prinde repede rădăcini acolo unde ea fusese interzisă decenii la rînd, era foarte mare. Acum, ea s-a dovedit înşelătoare. Cele cinci decenii de îngheţ comunist nu au trecut fără să lase urme. Istoria anesteziată se retrezeşte şi, odată cu ea, şi vechii demoni – scrie pe prima pagină azi, cotidianul DIE WELT, comentînd rezultatul scrutinului din Ungaria.

Labilitatea politică a unui electorat care în timpul comunismului a ştiut să-şi creeze un spaţiu de libertate, dar pe care capitalismul, în care şi-a pus mari speranţe, pare a-l exceda, constituie un motiv de îngrijorare, opinează NORDBAYERISCHER KURIER, exprimîndu-şi temeri şi faţă de evoluţiile din alte state est-europene.

Vestea cea bună este că noul premier desemnat, Viktor Orban, din partea partidului conservator FIDESZ şi-a adjudecat un larg spaţiu de manevră, graţie puternicei majorităţi parlamentare, trebuind însă să reziste cîntecului de sirenă al extremiştilor de dreapta, deduce cotidianul FINANCIAL TIMES DEUTSCHLAND, menţionînd că, în trecut, el a cedat destul de uşor ispitelor populiste, aceasta fiind vestea cea rea lansată de recentul scrutin.

Ştiut fiind că între formaţiunea Fidesz şi socialişti relaţiile nu sunt doar de rivalitate, ci de ură, Orban nu va avea voie să se răzbune – titrează DER STANDARD interviul acordat de şeful institutului de prognoze politice de la Budapesta, apropiat partidului Fidesz. Dar Orban va trebui să-şi respecte promisiunile, între care şi aceea de a acorda cetăţenia ungară maghiarilor care trăiesc în afara frontierelor ţării, ceea ce va genera unele disensiuni cu ţările vecine. Nu însă şi cu România, se deduce din cuprinsul interviului, în care se afirmă că Orban a sprijinit campania electorală a preşedintelui Băsescu, care la rîndu-i, ar fi declarat că nu ar avea nimic împotrivă dacă persoane cu dublă cetăţenie ar deţine în ţara sa funcţii înalte. Prin urmare, nu există pericolul unor disensiuni cu România. În schimb, vor exista probleme cu Slovacia, al cărei actual guvern este ostil viitoarei noi conduceri a Ungariei.

Scepticismul cu care şi MÄRKISCHE ALLGEMEINE priveşte noua formaţiune politică de la Budapesta este motivat în termenii următori: Victor Orban, care s-a mai aflat odată la putere, fiind alungat ulterior, nu dispune de fonduri financiare pentru proiecte majore, ci are parte de imense datorii şi ne putem teme că resentimentele maghiarilor faţă de Europa, de Rusia, de evrei, de capitalism, faţă de oricine şi orice, vor spori pe mai departe.

Grecii, în schimb, ar avea toate motivele să se arate recunoscători Europei care, prin pachetul de ajutor oferit Atenei, comite un păcate, încălcîndu-şi pentru prima oară propriile principii în zona monetară comună – relevă LANDESZEITUNG LUNEBURG, temîndu-se că de acum înainte, şi restul ţărilor care se află înglodate în datorii, vor solicita ajutor.

Chiar dacă Grecia afirmă că deocamdată nu se va atinge de sumele promise, lipsa de credibilitate a spuselor Atenei este la fel de mare ca nervozitatea ce domneşte pe pieţele financiare.

Pachetul de ajutor acordat Greciei nu are voie să ducă la abuziva interpretare potrivit căreia fiecare ţară membră a aşa numitului Euroland poate face cît de multe datorii, fiindcă cei mari şi puternici, Germania în primul rînd, vor achita în cele din urmă nota de plată – atrage atenţia EMDER ZEITUNG, invocînd necesitatea unor reglementări foarte clare. Viitorul va dovedi în ce măsură comunitatea va reuşi să se disciplineze. Dacă nu o va putea face, soarta monedei Euro va fi pusă la grea încercare, prognozează ziarul citat.

La grea încercare este pusă deocamdată şi credibilitatea angajamentului de denuclearizare, care ar putea duce şi la combaterea terorismului nuclear, sugerează THE TIMES, comentînd summitul de la Washington, care nu are voie să se încheie doar cu simple declaraţii de intenţie.

Numai că, relevă LA REPPUBLICA, între coregrafia festivă a summitului şi efectele sale concrete se cască o prăpastie peste care nici preşedintele Obama nu poate sări. El însuşi a ridicat prea sus pragul aşteptărilor.

Autor: Rodica Binder

Redactor: Alexandra Sora