1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Fatala boală a Rusiei

Petre Iancu13 iunie 2012

Manifestaţia în masă îndreptată, la Moscova, împotriva lui Vladimir Putin domină, tematic, comentariile presei apusene. Acestea nu ocolesc nici relaţia sensibilă a Germaniei cu armata şi războiul.

https://p.dw.com/p/15DDn
Imagine: DW/Wladimir Izotow

Pe marginea vizitei prezidenţiale efectuate armatei federale de către Joachim Gauck, ziarele germane abordează şi dificila relaţie postbelică dintre nemţi şi arta războiului.

În condiţiile unei extinse asumări a pacifismului, extras ca un soi de morală istorică din catastrofa nazistă, mulţi germani sunt tentaţi să se desolidarizeze complet de militarii Republicii Federale.

Or, noul şef al statului german, le-a dat soldaţilor germani asigurări de sprijin moral şi politic, salutate de o parte a observatorilor şi criticate de alta. Die Welt îl elogiază pe preşedinte.

Dar alte ziare cer conducerii de la Berlin să explice mai adecvat necesitatea unor operaţiuni militare externe, precum cea din Afganistan. În fine, unii precum Westfalen Rundschau , neagă din principiu, chiar şi în reacţie la o agresiune, orice necesitate a recursului la forţa armelor.

La violenţa lui obişnuită n-a recurs marţi nici măcar regimul Putin. Dar, după demonstraţie, pare să i se fi dat ordin poliţiei să cosmetizeze estimările privind numărul participanţilor. Fiindcă, „după demonstraţie, poliţia s-a străduit să minimalizeze acest număr, ajungând să afirme că s-ar fi adunat doar 22.000 de protestatari când de fapt au fost mult mai mulţi”, după cum observă Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Or, conform ziarului german, aceste cifre indică o schimbare de proporţii a societăţii ruse. „O schimbare frânată oarecum de represiune, care însă nu mai poate fi oprită”.

Ziarul din Frankfurt remarcă faptul că mişcarea împotriva lui Putin nu e univocă în măsura în care îi implică nu doar pe democraţi ci şi pe unii extremişti de dreapta şi de stânga. "Interesul Kremlinului” ar fi, la o adică, potrivit cotidianului conservator german, „să-i sprijine pe opozanţii de centru, nu să-i aresteze, aşa cum au făcut luni”.

Şi la stânga spectrului politic presa regretă măsurile antidemocratice ale regimului Putin. Süddeutsche Zeitung evocă „furia“ stârnită în Rusia de „ţarul“ Putin. Iar Frankfurter Rundschau deplânge „sugrumarea libertăţii de opinie” în Rusia.

Ziarul enumeră pozele în care s-a afişat Putin în trecut, „ca mare războinic, ca om de stat, ca reformator şi macho. Doar ca adept al democraţiei nu s-a înfăţişat Putin vreodată”.

N-ar trebui „să mire pe nimeni că în Rusia nu se va mai tolera pe viitor nici un fel de obiecţii şi că orice formă de opoziţie va fi pedepsită”, mai crede acelaşi ziar. Care aminteşte că, „la Moscova, procesul desfiinţării libertăţii de opinie a început încă înaintea înăspririi legii demonstraţiilor, prin reforma legii partidelor şi a dreptului electoral”.

Hamburger Abendblatt atrage atenţia asupra contradicţiei dintre imaginea lui Putin de „om forte”, şi boala fatală „de care suferă o Rusie împotmolită în ineficienţă, în corupţie endemică, într-o administraţie incapabilă şi în altercaţiile militare scăpate de sub orice control, din nordul Caucazului."

Dar banii n-au miros. Inodore sunt şi miliardele lui Putin. Există destui şi în Germania care să-l găsească „bine” pe actualul ţar. Handelsblatt de pildă relevă că mulţi investitori occidentali sunt fericiţi că Putin rămâne la putere şi le e groază de o Rusie fără liderul de la Kremlin întrucât consideră că preşedintele ar asigura stabilitatea, garantându-le ca atare perpetuarea rentabilelor lor afaceri.