Federalismul german la bancul de probe

Federalismul german stă pe bancul de probe – fără ca structura statului să sufere. Scopul acestei reforme a sistemului federal constă în simplificarea şi accelerarea proceselor decizionale politice, acestea urmând să devină, deopotrivă, mai transparente. De patru ani, o comisie specială abordează posibile soluţii. ”Reforma sistemului este urgentă, pentru a simplifica modalităţile de cooperare dintre Republica Federală şi landuri în materie legislativă şi financiară”, apreciază Ferdinand Kirchhoff, expert în federalism la Universitatea Tübingen.

Cei 32 de membri ai comisiei conduse de liderul social-democraţilor, Franz Müntefering, şi de premierul creştin-social al Bavariei, Edmund Stoiber, şi-au propus, aşadar, să asigure convieţuirea eficientă dintre structurile federale şi cele de land. În atari condiţii, unele dintre atribuţiunile Parlamentelor de land au fost reduse, conferindu-li-se anumite competenţe superioare în elaborarea legislaţiei federale. Pentru mai bine de 60% din domeniile legislative, orice intervenţie asupra legilor necesită acordul tuturor landurilor, mai ales acelea care afectează bugetele regionale. Friedrich Kirchhoff crede că există o problemă de centralizare: ”În ultimii 50 de ani, multe competenţe regionale au fost transferate centrului. Ar trebui ca landurilor să li se ofere atribuţiuni sporite acolo unde deciziile necesită consultări civice”.

În domeniul protecţiei mediului, Republica Federală şi landurile doresc, fiecare, să păstreze prerogative sporite. În ce priveşte reprezentarea la nivelul Uniunii Europene, Administraţia federală urmăreşte să fie singura voce germană, landurile solicitând, însă, dreptul de a interveni în adoptarea deciziilor. Şi în ce priveşte securitatea naţională există dispute între interesele centrului şi cele regionale.

Comisia, care îşi încheie mandatul, transferă supravegherea funcţionarilor publici şi retribuirea acestora de la nivel federal la cel de land. Au fost, de asemenea, prevăzute înlesniri financiare pentru noile landuri din fosta RDG. Heide Simonis, primul ministru al landului Schleswig-Holstein, nu crede că toate landurile vor fi mulţumite: ”Rămân diferenţe între landurile mici şi cele mari, între Est şi Vest, Nord şi Sud. Dacă reuşim să găsim un compromis săptămâna aceasta, ne putem felicita”.

Pachetul reformist va fi, ulterior, supus votului în cele două Camere ale Palramentului federal. Dat fiind că este vorba despre modificări constituiţionale, pentru a intra în vigoare este nevoie de acordul a câte două treimi atât în Bundestag cât şi în Bundesrat.