Ferestre spre lume

Dincolo de graniţele comunitare, din Elveţia, Uniunea celor 27 de state este analizată pe larg de jurnaliştii de la NEUE ZÜRCHER ZEITUNG.

O amplă analiză a unui candidat ignorat de Occident, dar tot mai decis să se desprindă de sub tutela fostei Uniunii Sovietice, este publicată de elveţieni cu un titlu metaforic "Ultima fereastră deschisă a Bruxellesului".

"Republica Moldova este relativ puţin cunoscută în Europa de Vest, cei mai mulţi nefiind în măsură să spună unde se situează această ţară. De la alegerile din noiembrie, în care populaţia, în ciuda urmărilor grave ale crizei globale, a onorat în mod suprinzător cursul reformei iniţiat de guvernul de centru-dreapta, Moldova a obţinut o poziţie specială în proiectul Bruxellesului privind un parteneriat cu statele aflate între Uniunea Europeană şi Rusia. Moldova este singura ţară aflată direct la graniţele Uniunii Europene care manifestă un interes real şi care îndeplineşte condiţiile de a se dezvolta în continuare", scrie Rudolf Hermann. Autorul laudă evoluţiile recente de la Chişinău, dar constată şi cât de puternic este interesul Moscovei de a nu renunţa la fostul teritoriu sovietic. "Rusia menţine controlul asupra majorităţii produselor agricole pe care Moldova le exportă pe piaţa rusă. Dacă Uniunea Europeană îşi doreşte să menţină deschisă singura fereastră către spaţiul est-european, dincolo de graniţele comunitare, atunci ea trebuie să ofere Moldovei o perspectivă de cooperare serioasă, nu doar cuvinte frumoase".

Despre destin

Problemele comunitare sunt însă tot mai evidente în spaţiul Uniunii. "Euro nu este destinul nostru", scriu în metropola finaciară germană, analiştii de la FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG. "Se spune că pacea va fi periclitată, dacă moneda europeană va dispărea. Dar destinul Europei nu depinde de sistemul ei monetar. Eşuarea uniunii monetare nu a atras catastrofe economice şi cu atât mai puţin politice. În plus, euro nu se confruntă cu o criză reală", susţine analistul german.

Dar Europa se confruntă cu o criză existenţială, după cum constată NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, care recomandă o revenire la valorile de bază ale Uniunii Europene.

Valori pe care, însă, tocmai cei care asigură preşedinţia în termen a UE, liderii ungari, le ignoră cu bună ştiinţă. Despre controversata legea a presei intrată în vigoare la Budapesta la începutul acestui an, scrie soţia ministrului polonez de externe, Anne Applebaum, în publicaţia americană WASHINGTON POST.

Articolul, preluat de berlinezii de la TAGESZEITUNG, este însoţit de un comentariu, care subliniază că nici un politician european nu a criticat public noua cenzură instituită în Ungaria. Cu o excepţie, soţia şefului diplomaţiei de la Varşovia, Sikorski, Anne Applebaum protestează vehement tocmai peste Ocean. "În ultimele luni, Ungaria a livrat Europei un exemplu privind fragilitatea democraţiei...Ungaria este condusă de un lider prea popular - sau care deţine o largă majoritate - şi care poate schimba legile sau chiar constituţia pentru a-şi consolida poziţia, fără nici un fel de violenţă. Poate că atunci când autorii legii fundamentale americane se temeau de , l-ar fi putut lua drept exemplu pe Victor Orban, premierul ungar...Orban a crescut într-un regim cu un partid unic. Dar tocmai acest amănunt biografic ar putea opri partidul pe care îl conduce să pune bazele unui alt sistem totalitar", speră în finalul articolului Anne Aplebaum, soţia americană a ministrului polonez de externe.

Autor: Alina Kuehnel

Redactor: Medana Weident