"Fiat panis!"

"Dalai Lama, pe care George Bush l-a întâlnit în 2007, va avea de aşteptat până se va vedea cu succesorul acestuia", anticipează cotidianul francez La Voix du Nord din Lille, explicând: "Acest preşedinte, pe care europenii l-au idealizat în perioada campaniei sale electorale, se dovedeşte a fi mult mai rece şi mai pragmatic în privinţa politicii sale externe. Pentru a depăşi criza financiară, SUA au stringent nevoie de creşterea economică din China, fără de care nu-şi vor putea reechilibra balanţa comercială".

Cotidianul münchenez Süddeutsche Zeitung se opreşte asupra sintagmei "pragmatism politic", prin care adminstraţia americană defineşte noua orientare politică faţă de China. Este, sugerează ziarul, o tentativă de abatere a atenţiei: "Pragmatism nu înseamnă nimic altceva decât renunţarea, la nevoie, la principii (etice şi morale)". Dar, admite cronicarul, în realitate nu există nicio alternativă. "Chiar şi predecesorul lui Obama a trebui să constate că o confruntare nu duce la nimic".

La Viena, liberalul Der Standard atrage atenţia asupra faptului că, în mai puţin de două decenii, China va depăşi America în plan economic. Prin urmare, cea mai mare provocare pentru SUA este de a transforma ameninţarea chineză într-un parteneriat suportabil. "În final", continuă ziarul, "lui Mao Obama nu-i rămâne poate decât să-i lămurească pe chinezi că democraţia reprezintă un avantaj concurenţial".

Kölner Stadtanzeiger priveşte politica externă a preşedintelui Obama într-un context mai larg : "Faptul că viziunea lui Obama (asupra politicii mondiale) nu se mai concentrează exclusiv pe axa transatlantică ci tot mai mult pe cea transpacifică, are mai multe cauze decât eventuale afinităţi ce ţin de biografia sa - copilăria petrecută în Hawaii, apoi o şedere prelungită în Indonezia. Combaterea modificărilor climatice, reformarea sistemului financiar global, înarmarea nucleară a Coreei de Nord, lupta împotriva fundamentalismului islamist în Pakistan şi, în genere, arhitectura securităţii globale - acest munte de probleme nu mai poate fi dovedit, în opinia Washingtonului, doar cu mijloacele diplomaţiei tradiţionale, adică în cadrul parteneriatului cu UE şi NATO".

"Guvernarea lumii n-a fost niciodată mai dificilă decât este acum", apreciază, la Roma, cotidianul La Repubblica, argumentând : "Suntem dependenţi de un sistem care înghite tot şi în care chiar şi mesagerul speranţei, Barack Obama, se vede nevoit să-i decepţioneze pe toţi cei care au crezut într-o schimbare profundă imediată. În prezent, ne temem că nu vor ajunge nici eforturile agenţiei ONU pentru alimentaţie şi agricultură (FAO), nici cele ale lui Obama şi nici discursul Papei Benedict. În privinţa alimentaţiei, pare mai adecvată concentrarea asupra agricultorilor, chiar dacă unul din ei, provenind din sudul Italiei, s-a încumetat să rostească la summitul FAO de la Roma cruntul adevăr : Noi, ţăranii, suntem pe cale să devenim cerşetori deoarece nu ne putem permite nici măcar pâinea pe care o producem noi înşine".

"Această tragedie ne priveşte şi pe noi", proclamă cotidianul din Torino La Stampa, precizând în continuare că toţi ne facem vinovaţi de incapacitatea de a organiza şi de a distribui hrana pe pământ în mod adecvat. În Elveţia, Neue Zürcher Zeitung afirmă că principala cauză a sărăciei - şi astfel a foametei în lume - este retardul economic al regiunilor afectate. Prin urmare, conchide Märkische Oderzeitung, soluţia nu ar trebui să se cheme "ajutorare" ci "dezvoltare". Un prim pas esenţial în această privinţă, subliniază Neue Zürcher Zeitung, ar fi liberalizarea comerţului agricol.

"Europa tace însă", admonestează parizianul Le Monde atitudinea liderilor europeni şi în privinţa protecţiei mediului. "Deşi Europa e pionieră în lupta împotriva modificărilor climatice, ea amuţeşte în plan global, lăsându-i pe americani şi pe chinezi să dicteze lumii ritmul lor în lupta pentru protecţia mediului".

Şi iată-ne ajunşi de unde am pornit.

Mai adăugăm în cele din urmă, în contextul discursului emoţionant al premierului australian Kevin Rudd adresat victimelor orfelinatelor în perioada 1947-1967, discurs comentat de cotidianul berlinez Die Welt în ediţia sa online, menţionarea faptului că şi orfelinatele româneşti au cunoscut o tristă faimă după prăbuşirea regimului ceauşist. Deşi cadrul juridic a fost ameliorat în contextul aderării la UE, problema violenţei practicată până recent împotriva copiilor orfani nu a fost încă asumată - şi, deci, moralmente depăşită - în România, notează Die Welt.

În fine, cotidianul regional Hamburger Abendblatt anunţă inaugurarea, astăzi, a unei expoziţii de fotografie dedicată Revoluţiei române, în cadrul căreia 100 de fotografii alb-negru documentează evenimentele dramatice din decembrie '89.

Autor: Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor: Cristian Ştefănescu