Filozofie , greve şi propagandă

Nimeni nu poate filozofa mai mult de trei minute pe zi – credea Emil Cioran, citat într-un articol de pe prima pagină a cotidianului DIE WELT azi, cînd 70 de ţări ale lumii celebrează ziua filozofiei, a iubirii de înţelepciune. UNESCO a lansat acest experiment în anul 2002. De atunci, în fiecare a treia joi a lunii noiembrie, cetăţenii lumii sunt îndemnaţi să practice disciplina cugetării libere şi critice menită să ducă la o mai bună înţelegere şi un plus de toleranţă.

Globalizarea rapidă în schimb, se izbeşte de rezistenţa tot mai puternică a unor vaste categorii profesionale. Grevele pe termen nelimitat din Franţa, declanşate de proiectele de reformare a sistemului de pensii, sunt simptomatice şi din această perspectivă deşi, acceptînd să negocieze cu guvernul, sindicatele cedează presiunii reformelor crede EL MUNDO de la Madrid.

LE FIGARO consideră că Franţa este dispusă să se reformeze şi fiindcă locuitorii ţării au devenit conştienţi că nu se mai pot sustrage unor procese cu care vecinii lor europeni s-au aclimatizat deja.

TAGES – ANZEIGER, referindu-se la conflictul de muncă din Germania, interpretează neobişnuita grevă a mecanicilor de locomotivă drept un avertisment lansat economiei şi clasei politice.

Tema este copios abordată azi în presa germană, greva fiind cea mai mare din istoria Bundesbahnului.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG consideră că stadiul atins de actualul conflict tarifar afectează mai grav interesele căilor ferate germane decît ale sindicatului de ramură, Bundesbahnul pierde nu doar călătorii ci riscă să rateze şi viitorul.

De altă părere este NORDBAYERISCHER KURIER atunci cînd opinează că deşi liderii sindicalişti îşi calculează bine paşii, privatizarea Bundesbahnului nu va putea fi în cele din urmă oprită. Unul din avantajele sau poate din dezavantajele globalizării, depinde din ce perspectivă este analizat procesul, îl constituie migraţia forţelor de muncă. De astă dată un efect pozitiv: „Ungaria îşi deschide porţile pentru muncitorii români” titrează i DER STANDARD un articol referitor la bilanţul celei de-a treia şedinţe comune a guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta.

Din fericire, reţeta „extremişti din toate ţările uniţi-vă” nu reuşeşte prea bine în Uniunea Europeană suntem tentaţi să afirmăm, aflînd că fracţiunea de extremă dreaptă din parlamentul European, autointitulată „ Identitate, Tradiţie şi Suveranitate” şi-a decis autodizolvarea miercuri, după ce ultimii doi reprezentanţi ai PRM , Partidul România Mare, au

părăsit grupul. Cotidianul DIE PRESSE relatează evenimentul, declanşat şi de declaraţiile incendiare ale Alessandrei Mussolini , nepoata Ducelui fascist. Momentul autodizolvării fracţiunii ITS nu a dus lipsă de scene groteşti şi de acte grosolane. Totuşi, conchide cotidianul austriac, deputatul european Andreas Mölzer, fost lider al autodesfiinţatei fracţiuni, a declarat că momentul nu echivalează cu încetarea colaborării dintre membrii aşa ziselor partide citez: „democratice de extremă dreaptă şi patriotice din Europa” .

Cît costă propaganda? NEUE WESTFÄLISCHE, referindu-se la războiul din Irak, pare a se afla în posesia unui răspuns: din 2003 şi pînă la mijlocul anului 2005, guvernul american a cheltuit pentru a promova politica Casei Albe şi a ameliora imaginea Americii în lume, 1,62 miliarde de dolari, plătind 343 de agenţii de publicitate, firme de PR, organizaţii mass - media şi jurnalişti…