1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Florilegiu cultural

15 aprilie 2011

La mijloc de aprilie, există suficiente şi convingătoare motive şi ocazii de a vedea, prin prisma culturii, dincolo de imaginea nu tocmai reconfortantă pe care o schiţează evenimentele lumii, şi partea plină a paharului.

https://p.dw.com/p/10tto
Sculptorul Peter JacobiImagine: DW

Viziuni sculpturale

Viziuni sculpturale se intitulează expoziţia artistului plastic Peter Jacobi, vernisată pe 17 aprilie la Societatea de Artă Pforzheim, la Reuchlinhaus. Între decembrie 2010 şi iulie 2011, creaţii ale artistului născut în 1935 în România, care trăieşte şi creează în Germania din 1970, sunt expuse în patru Instituţii din Pforzheim.

După prăbuşirea regimului Ceauşescu, Peter Jacobi care , aşa cum menţionează invitaţia la actualul vernisaj, nutreşte "o pasiune distantă faţă de România", revine adesea în ţară. Din 1971 pînă în 1998 a fost profesor la Şcoala de Artă din Pforzheim.

Actuala expoziţie include atît opere expuse în plein air în parcul complexului muzeal Reuchlinhaus, cît şi fotografii, modele, schiţe din diversele faze ale creaţiei artistului. Este de asemenea documentată şi elaborarea memorialului închinat victimelor Holocaustului, dezvelit în 2009 la Bucureşti.

Viziunile sculpturale ale lui Peter Jacobi, cum se intitulează ciclul actual de expoziţii, sunt însoţite de un program complementar incluzînd, pe data de 18 aprilie, proiecţia peliculei lui Andrei Ujică, Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu.

Întreg programul expoziţional consacrat lui Peter Jacobi, cu prilejul împlinirii celor 75 de ani de viaţă şi creaţie este documentat de un catalog, apărut pa editura Kehrer din Heidelberg/Berlin.

Scoşi la mezat

Cum au fost vînduţi 220.000 de germani din România de către regimul comunist, timp de 40 de ani - este tema unui documentar filmat, realizat de Deutsche Welle. Selectat din aproximativ o mie de producţii din 39 de ţări pelicula a fost răsplătită cu premiul Finalist Award, la Festivalul de la New-York.

Realizatorul reportajului, Alexander Feist, s-a deplasat în România, a stat de vorbă cu foşti agenţi ai securităţii comuniste precum şi cu germani strămutaţi. Potrivit calculelor sale, guvernul federal ar fi achitat statului român circa un miliard de mărci vest germane, pentru a-i scoate din ţară pe etnicii germani.

Unii dintre aceştia au revenit temporar în România după prăbuşirea regimului comunist. Ce le-a fost dat cîtorva să descopere, scrutînd trecutul, poate fi neplăcut şi cutremurător, cum i se întîmplă Sandrei Horn, eroina romanului lui Richard Wagner, intitulat Minte-mă.

Recent apărută la editura Aufbau din Berlin, cartea scriitorului german originar din România, figură de proră a deja legendarului Grup de Acţiune Banat, fost soţ al Hertei Müller, a cumulat imediat opiniile favorabile ale criticilor literari.

Pe 19 mai, Richard Wagner va avea o întîlnire cu publicul, la Köln, la centrul Lew Kopelew, în inima metropolei renane.

Arta şi dictatura

După arestarea artistului chinez Ai Wei Wei, la scurt timp după inaugurarea expoziţiei germane din China "Arta din epoca Luminilor", în Republica Federală s-a iscat o aprigă dezbatere în jurul politicii culturale.

Ai Weiwei Doissierbild3
Ai Wei WeiImagine: AP

Primejdia instrumentalizării, de către regimul comunist chinez, a unei expoziţii incluzînd piese ilustre din marile muzee ale Germaniei, menite să reflecte emanciparea intelectuală şi mai cu seamă politică a Europei a fost nu doar întrezărită, ci pur şi simplu confirmată de Herta Müller, laureata Premiului Nobel pentru literatură.

Scriitoarea originară din România, care a avut de suferit şi a rămas traumatizată de pe urma dictaturii ceauşiste, a reacţionat public faţă de expoziţia consacrată Artei din epoca Luminilor vernisată la Pekin. În paginile revistei FOCUS, citată şi de cotidianul DIE WELT, Herta Müller a opinat că este ca şi cum politica culturală germană ar dori să aibă parte de recunoaştere din partea Chinei.

In acelaşi timp, scriitoarea se întreabă de ce Germania trebuie să fie cea dintîi ţară care expune tablouri în colosul muzeal din capitala chineză, construcţie care nu ar fi decît un decor în showul propagandistic al unui regim autoritar.

Dimpotrivă, arhitectul Meinhard von Gerkan, autorul proiectului Muzeului Naţional al Chinei, a declarat revistei DER SPIEGEL că va construi şi pe mai departe edificii de prestigiu în Imperiul de Mijloc.

Herta Müller despre Cioran

Proaspăt apărutul volum de eseuri intitulat, în traducere, Aceeaşi nea acelaşi nene , include şi o însemnare, un fel de in memoriam Emil Cioran. În cuprins este evocat între altele, şi momentul întîlnirii scriitoarei germane la Paris cu Cioran, presărat cu reflecţii pe marginea limbii române.

Este semnalată şi invitaţia adresată lui Cioran, de a reveni în ţară, ca oaspete oficial, după prăbuşirea dictaturii, idee categoric respinsă de filozof. Traversînd un parc spre a ajunge la locul întîlnirii cu Herta Müller, Cioran se împiedică şi cade, julindu-se la un genunchi.

După ce totuşi acceptă batista întinsă de mult mai tînăra autoare, spre a-şi bandaja genunchiul, deja vîrstnicul Cioran mărturiseşte că propriul trup începe să-l lase de izbelişte. Ceea ce, faţă de spiritul rămas viguros şi intact, constituie un scandal. La această slăbiciune se mai adaugă cea resimţită şi mărturisită cu aceeaşi francheţe: Vin în întîmpinarea Dumneavoastră şi deja mă împiedic, deja sunt iarăşi un român .

Autoarea se opreşte şi asupra atracţiei resimţite de Cioran faţă de nazism şi fascism, în anii tinereţii, mai ales în cei petrecuţi la studii în Germania. Această secvenţă e ilustrată de publicarea recentă, în volum, a articolelor scrise între anii 1931 şi 1937, trimise la periodicele vremii în ţară.

Intitulată „Despre Germania,” antologia însumează 25 de texte, traduse de Ferdinand Leopold, care semnează şi o postfaţă. Editura Suhrkamp, care a publicat aproape întreaga operă a lui Cioran, marchează astfel centenarul naşterii autorului, amplu „oficiat” în mass-media germană.

Mass-media despre Cioran

Postul supraregional de radio Deutschlandfunk a transmis pe 8 aprilie un feature intitulat Extazul disperării . Ascultătorilor le-a fost dat să re-audă vocea şi reflecţiile lui Cioran, în germană, să urmărească traiectoria paradoxalei sale vieţi.

Postul de radio WDR 5, sub genericul radioul filozofic, a transmis un eseu semnat de Cornelius Hell. Cu nimic mai prejos, scriitorul Hans Jürgen Heinrichs a semnat la rîndul lui o emisiune difuzate pe canalul cultural al programului Hessischer Rundfunk.

Şi presa scrisă a consemnat amplu centenarul,oprindu-se cu precădere asupra proaspetei antologii, „Despre Germania”.

Autor: Rodica Binder
Redactor: Ovidiu Suciu