Creştere cu riscuri

Şefa Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a anunţat deja înaintea publicării prognozei anuale că anticipata creştere cu 3,3 la sută a economiei globale pe anul în curs, aşa cum fusese ea anunţată în iulie, nu corespunde realităţii. Maurice Obstfeld, succesorul lui Olivier Blanchard în funcţia de economist-şef al instituţiei din subordinea ONU, crede că economia globală va creşte în acest an cu numai 3,1 procente, faţă de 3,4 procente în 2014. Responsabilul aşteaptă însă pentru 2016 un reviriment moderat, de 3,6 la sută.

"Prognoza noastră pentru anul în curs cuprinde o uşoară relaxare a ţărilor cu economie avansată, comparativ cu anul anterior, şi o încetinire a creşterii în ţările emergente", a declarat Obstfeld în debutul şedinţei anuale a FMI şi a Băncii Mondiale, care se desfăşoară în capitala peruană Lima. "Pentru ambele grupuri de ţări anticipăm însă un reviriment în 2016. Cu toate acestea a trebuit să operăm corecturi la prognoza noastră de creştere din iulie fiindcă riscurile descendente s-au înmulţit", a afirmat responsabilul.

Tensiuni pronunţate

Potrivit lui Obstfeld, economia globală este influenţată în prezent de mai mulţi factori divergenţi. "Economia mondială pare captivă între două fluvii majore. Primul este reprezentat de restructurarea economiei chineze iar celălalt de normalizarea politicii monetare în SUA. Dacă aceste două fluvii se vor întâlni se va ajunge la o inundaţie de proporţii", a avertizat el.

Economia chineză se află în prezent în plin proces de restructurare. Pe pe urma sa profită atât China cât şi restul lumii. Economia Republicii Populare se transformă din una orientată spre export şi dependentă de investiţii în una concentrată pe piaţa internă şi servicii. În timpul acestui proces sunt de aşteptat rate mai scăzute de creştere. "Dar această creştere încetinită are urmări şi pentru partenerii comerciali ai Chinei. În plus, reducerea cererii pentru materii prime în China a provocat prăbuşirea preţurilor materiilor prime în întreaga lume", a mai explicat oficialul FMI.

Materii prime şi riscuri

Prăbuşirea preţurilor la materiile prime nu afectează doar exportatorii dezvoltaţi cum ar fi Australia, Canada sau Norvegia. "Efecte mai dramatice se pot constata în ţările emergente şi în curs de dezvoltare. Această grupă de ţări asigură între timp mai bine de jumătate din economia globală şi îşi adjudecă partea leului din creştere", a spus Obstfeld. Creşterea economică se va diminua în această grupă de state la 4 procente. În 2014, acelaşi indice avea valoarea de 4,6 %.

Un alt mare factor de risc pentru economia globală este renunţarea băncii emitente a SUA, FED, la dobânda de referinţă zero. Datele-cadru justifică o iminentă majorare a dobânzii de referinţă, a evidenţiat Obstfeld. Această măsură va afecta însă şi ţările emergente şi aceasta presupune riscuri însemnate pentru economia mondială.

Lipseşte reţeta universală

"Reţetele pentru ţările emergente diferă foarte tare de la un stat la altul", a subliniat Obstfeld. "În general se recomandă reformele structurale şi ameliorarea climatului de afaceri pentru atragerea investitorilor străini. O politică financiară şi bugetară precaută poate fi şi ea de mare ajutor, la fel şi o politică flexibilă a cursurilor de schimb".

Şi pentru ţările industrializate există recomandări făcute de FMI în colaborare cu Banca Mondială. "Economiile naţionale dezvoltate se confruntă în continuare cu urmările crizei financiare şi mai au multe de făcut. Acolo unde nu există presiuni inflaţionare şi prevalează riscul deflaţiei se recomandă menţinerea dobânzii de referinţă la un nivel scăzut. Aceasta se referă cu precădere la zona euro şi la Japonia".

Iar ţările care dispun de spaţiu de manevră din punct de vedere financiar ar trebui să-şi continue politica expansivă de creştere. În numeroase ţări industrializate a apărut de asemenea nevoia modernizării infrastructurii. Dacă s-ar efectua mai multe investiţii în domeniu, economia globală ar putea creşte mai accentuat pe termen lung, a mai afirmat Maurice Obstfeld.