”Foaia de parcurs” şi reuniunea europeano-israeliano-arabă

Intrunirea europenilor cu şefii diplomaţiei din statele situate în sudul Mediteranei precum şi cu trimisul autorităţii autonome palestiniene i-a trezit ministrului de externe irlandez Brian Cowen, oarecari speranţe. Liderul în exerciţiu al Consiliului European, care participase anterior la New York la reuniunea cvatertului alcătuit din SUA, Naţiunile Unite, UE şi Rusia, crede că există speranţe de aplanare a conflictului israeliano-palestinian. Cowen le-a cerut taberelor angrenate în acest litigiu să înceapă în fine să pună în aplicare foaia de parcurs spre pace propusă de cvartet. ”Guvernul israelian e în favoarea foii de parcurs. Noi sprijinim foaia de parcus. Toţi o vor. Deci haideţi vă rog s-o activăm, să dăm dovadă de puţină bunăvoinţă”, a spus Cowen textual, adăugînd că ”nu putem să le permitem inamicilor păcii să ne dicteze cursul acţiunilor”. Problema, mai opinat el, e că ”ori de cîte ori încercăm să ne mişcăm, duşmanii păcii de ambele părţi provoacă fie o tragedie, fie un strigăt de revoltă”.

La rîndul său ministrul israelian de externe, Sylvan Shalom, a criticat sever Uniunea Europeană pentru sprijinul pe care-l acordă unilateral palestinienilor. In spatele uşilor închise, Shalom le-a declarat omologilor săi că guvernul israelian al premierului Ariel Sharon, nu va renunţa la planul retragerii din Gaza. In urma respingerii iniţiativei primului ministru de către blocul său Likud, principala formaţiune guvernamentală, planul urmează să fie modificat, a declarat şeful diplomaţiei de la Ierusalim.

La rîndul său, negociatorul palestinian Nabil Shaat a refuzat o întrevedere cu ministrul israelian de externe. Cu toate acestea, potrivit ministrului german de externe, Joschka Fischer, ”a fost bine că europenii, statele arabe şi israelienii s-au consultat asupra situaţiei din Orientul Mijlociu”. Un diplomat al UE prezent la discuţii a afirmat că imaginile deţinuţilor irakieni torturaţi a provocat o consternare generală, care ”n-a contribuit câtuşi de puţin la ameliorarea climatului”. In ce-l priveşte, coordonatorul diplomatic al UE, Javier Solana, a estimat că, în pofida conflictului israeliano-palestinian, parteneriatul mediteranean creat în 1995 între UE şi ţările riverane sudice ”e o istorie de succes".S-au obţinut, graţie cooperării în zonă, ”diverse lucruri avantajoase pentru această regiune”, a mai adăugat textual Solana, fără să precizeze însă natura izbânzilor şi avantajelor evocate.

”Se progresează lent, dar constant”, au apreciat unii diplomaţi europeni, un obiectiv pe termen lung fiind, potrivit lor, crearea pînă în 2010 a unei zone a liberului schimb care să înglobeze întreaga Mediterana. S-au semnat acorduri în acest sens cu Algeria, Marocul, Iordania şi Tunisia. Pentru diversele programe de reformă, culturale, educaţionale şi academice UE pune anual la dispoziţia Băncii Europene de Investiţii o sumă în valoare de 2 miliarde de euro. Joschka Fischer crede că ”banii plasaţi în proiecte din Liban şi pînă în Maroc sunt bine investiţi, chiar dacă nu aduc în schimb nici un fel de contraservicii directe. Conform demnitarului german aceste fonduri ar fi ”o investiţie în stabilitate, determinantă în privinţa statutului Mării Mediterane, o regiune esenţială pentru securitatea Europei în secolul 21". Şi Fischer a ţinut să sublinieze că e vorba citez” de o chestiune de supremă importanţă pentru noi toţi”, întrucît de aceste fonduri depinde dacă Mediterana va fi o zonă a confruntării sau a cooperării”.

Javier Solana e de părere că programul mediteranean poate constitui o "bază bună pentru lansarea unei cuprinzătoare iniţiative politice în Orientul Apropiat şi Mijlociu, SUA nefiind", în opinia sa, "primele care au descoperit regiunea". Prin intermediul iniţiativei americane intitulate "Wider Middle East – Orientul Mijlociu Extins", Washingtonul propune democratizarea statelor arabe.

Comisarul european pentru politică externă, Chris Patten, a respins opinia, potrivit căreia UE ar fi în prezent prea preocupată de extinderea ei spre est ca să mai acorde suficientă atenţie sudului, şi că s-ar fi creat aşa-numita fortăreaţă Europa, care s-ar izola de regiunile de la miază-zi. In ce-o priveşte, Libia nu participă la acest for, deşi relaţiile dintre Bruxelles şi Tripoli se amelioraseră considerabil după vizita în Belgia efectuată de liderul libian Gadafi. Raporturile bilaterale au fost însă din nou îngheţate din pricina sentinţei capitale pronunţate de un tribunal libian în procesul intant unui medic şi unor surori din Bulgaria pentru o prezumtivă contaminare voluntară cu virusul sida a 400 de copii libieni. Dezgheţul acestor raporturi a fost condiţionată de Brian Cowen de suspendarea verdictului şi de găsirea unei soluţii.