Fonduri europene pierdute?

Situaţia tragică rezultată in urma recentelor inundaţi nu a rămas fără ecou la Bruxelles. După ce, cu zece zile inainte, Olli Rehn, comisarul pentru Extindere a vizitat zonele calamitate, Comisia Europeană a pus la dispoziţia Bucureştiului diverse mijloace financiare de ajutor. Până la acest moment insă autorităţile din România nu au depus nici o cerere oficială in acest sens, Bulgaria fiind si de această dată cu un pas înainte.

Capacitatea administrativă a României lasă in continuare de dorit, in ciuda promisiunilor făcute oficialilor de la Bruxelles. Cel mai recent exemplu este modul ineficient al rezolvări situaţiei produse de recentele inundaţii. Chiar ajutorul oferit din partea Comisiei Europene nu poate fi disponibilizat deocamdată datorită lipsei unei cereri oficiale din partea autorităţilor implicate in evaluarea pagubelor produse de inundaţii.

Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Amadeo Altafaj, a declarat in exclusivitate pentru Deutsche Welle:

Comisarul Olli Rehn a fost in România si a realizat cât de serioasă este situaţia creată de inundaţii. Ca atare, a identificat o posibilitate de ajutor financiar, disponibilă din fondurile Phare, in valoare de până la 20 de milioane euro. Aceste disponibilităţi pecuniare pot fi redirecţionate pentru operaţiile de reconstruire insă autorităţile din România trebuie să aplice pentru ele. Comisia a stabilit ca primă prioritate in zilele care vor urma, o astfel de redirecţionare. De asemenea, mai există o posibilitate de ajutor, deşi o astfel de soluţie este prevăzută in cazul statelor membre UE, si anume fondurile de solidaritate pentru dezastrele naturale. Aceste mijloace financiare sunt mai modeste decât cele prevăzute de programul Phare insă Comisia Europeană nu a primit nici pentru aceste fonduri, o cerere din partea autorităţilor din România.

Pentru obţinerea fondurilor de solidaritate, trebuie îndeplinite una din următoarele condiţii, fie ca valoarea daunelor produse de inundaţii să se ridice la 300 milioane euro fie la o valoare de 0,6% din produsul intern brut. Aceşti indicatori trebuie verificaţi pe teren, pe baza datelor rezultate din evaluările autorităţilor naţionale. Din momentul primirii unei cereri oficiale din partea Bucureştiului vor trece alte câteva săptămâni până când aceste mijloace financiare vor putea fi disponibilizate. Este de menţionat că fondurile de solidaritate sunt destinate ţărilor membre insă statele in curs de aderare pot beneficia de ajutor in cazuri de calamităţi naturale.

Este de menţionat că şi la acest capitol Bulgaria este mult mai avansată decât România, Sofia trimiţând o cerere oficială la Bruxelles, specialiştii Comisiei Europene evaluând deja pagubele produse de inundaţii la Sud de Dunăre.

Mai există si o a treia posibilitate de ajutor, si anume cea din cadrul mecanismelor de colaborare civilă dintre statele membre, procedură reglementată explicit de Comisia Europeană. Acest mecanism este singurul care funcţionează până la acest moment, unele state membre răspunzând solicitărilor de ajutor din partea autorităţilor de la Bucureşti. Germania, Austria si Ungaria sunt principalii donatori. Autorităţile de la Berlin au trimis deja in zonele sinistrate personal tehnic - de la THW - echipat cu pompe de evacuare a apelor, generatoare de electricitate, instalaţii de filtrare a apei sau echipamente sanitare necesare in cazul unor asemenea calamităţi.