1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Formarea Guvernului - misiune imposibilă?

Deutsche Welle – preluare Mediafax29 noiembrie 2004

Scrutinul de duminică, 28 noiembrie, soldat cu un scor foarte strîns la parlamentare - conform rezultatelor parţiale - şi cu o dispută Năstase-Băsescu echilibrată în al doilea tur, a lăsat deschisă calea mai multor variante de guvernare, întrucît pînă acum nici unul dintre cei doi poli nu poate spune că a învins.

https://p.dw.com/p/B36K
Cine va controla Parlamentul de la Bucureşti? Despre Cotroceni, răspunsul va veni pe 12 decembrie!
Cine va controla Parlamentul de la Bucureşti? Despre Cotroceni, răspunsul va veni pe 12 decembrie!Imagine: DW

Potrivit rezultatelor oficiale parţiale, la Preşedinţie, candidatul Uniunii PSD+PUR, Adrian Năstase, are 38,9%, în timp ce Traian Băsescu (Alianţa PNL-PD) a acumulat 34,8% din opţiunile de vot. Urmează Corneliu Vadim Tudor şi Marko Bela.

Pentru Camera Deputaţilor, Uniunea PSD+PUR a strîns 34,8%, iar Alianţa PNL-PD 32,3%. Urmează PRM - cu 12,5% din opţiuni şi UDMR - 8%. La Senat, diferenţele se păstrează. Rezultatul provine din numărarea a jumătate din voturi.

Dacă aceste rezultate parţiale nu se vor modifica semnificativ, ele relevă, pentru actualul partid de guvernămînt, o scădere faţă de alegerile din 2000, cînd a obţinut (singur) 36,61% la Camera Deputaţilor şi 37,09% la Senat. Compararea rezultatelor din 2004 cu cele din 2000 mai arată că PRM a scăzut cu circa opt procente, pierzînd astfel poziţia de al doilea partid parlamentar. PNL şi PD au cîştigat, împreună, peste 15 procente faţă de anul 2000, devenind a doua forţă în Parlament.

Potrivit Constituţiei, viitorul preşedinte este cel care numeşte şeful Guvernului, acesta formează Executivul, care trebuie validat de Parlament. La această oră, nu există, însă, nici un cîştigător sigur al prezidenţialelor şi nici al majorităţii parlamentare. Deoarece nu există un partid care a obţinut majoritatea absolută la alegeri, preşedintele va chema la consultări partidele reprezentate în Parlament, ceea ce lasă posibilitatea formării unei majorităţi prin negocieri.

După exit-poll-uri, nici una dintre cele două formaţiuni nu şi-a proclamat victoria sau nu s-a considerat învinsă, preferînd să aştepte rezultatele finale de la Biroul Electoral Central.

Nici primele rezultate parţiale nu au clarificat ceva, ba, mai mult, diferenţa în favoarea PSD+PUR din exit-poll-uri s-a redus după rezultatele parţiale.

Un scenariu mai simplu este cel în care Uniunea PSD+PUR îşi păstrează avansul la parlamentare, iar Adrian Năstase cîştigă alegerile prezidenţiale în turul doi.

Situaţia se complică dacă, în ipoteza victoriei PSD+PUR la Parlament, la turul doi Traian Băsescu iese învingător, deoarece şeful statului este cel care va desemna un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi va numi Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

O a treia variantă, tot simplă, este ca rezultatele finale la alegerile legislative să aducă o victorie a Alianţei, coroborată cu un succes al candidatului său la Preşedinţie, peste două săptămîni.

Un al patrulea scenariu - şi el încă posibil - constă într-un success al D.A. pentru Parlament, cuplat, însă, cu o victorie a lui Adrian Năstase în cursa în doi pentru Palatul Cotroceni.

Oricare ar fi rezultatul final, este deja clar că oricine va cîştiga parlamentarele va avea nevoie de aliaţi pentru a guverna. Iar "jolly-joker"-ul UDMR aşteaptă, în aceeaşi măsură ca şi cei doi poli, să vadă rezultatele finale, în condiţiile în care chiar dacă a strîns mai multe voturi decît Uniunea, PRM nu pare un partener viabil la guvernare, din motive deja consacrate.

O coaliţie cu UDMR, soluţia "universală" pentru formarea Guvernului în România din 1996 încoace, ar putea, însă, să nu fie un panaceu, în cazul în care redistribuirea mandatelor parlamentare nu ar aduce şi majoritatea în Parlament. În această situaţie, cel puţin PSD+PUR are totuşi lăsată deschisă varianta de avarie cu PRM - fie oficial, fie tacit, prin susţinere în Parlament sau chiar prin racolarea unor parlamentari PRM, aşa cum s-a întîmplat în legislatura trecută. Lideri de primă mărime din PSD au aruncat pe piaţă, înainte de alegeri, şi ipoteza unei colaborări cu persoane din PNL, unele căpătînd chiar funcţii guvernamentale. Aserţiunea a fost, însă, respinsă categoric de liderul liberalilor Călin Popescu Tăriceanu.

Scorul final aşteptat în următoarele zile va rezolva, însă, o parte din ecuaţia guvernării viitoare, urmînd ca lucrurile să fie mai clare peste două săptămîni, după al doilea tur de scrutin.

În oricare dintre variante, Parlamentul viitor va fi mult mai echilibrat decît cel în funcţie, iar Guvernul ar putea avea mai multe probleme în votarea propriilor proiecte.