Francezii şi germanii îşi sancţionează guvernanţii

În ce priveşte aceste motive, e limpede că electoratul a sancţionat politica de refome a guvernului condus de Jean Pierre Raffarin. E simptomatic acest comportament al electoratului pentru cetăţenii europeni? ”Süddeutsche Zeitung", din München atrage atenţia asupra acestui mecanism pe care îl întâlnim nu doar în Franţa şi Germania dar şi în Italia sau Polonia. În aceste ţări temele centrale în campaniile electorale sunt tocmai şomajul ridicat, economia stagnantă şi teama de viitor. Potrivit sondajelor, electoratul recunoaşte aceste priorităţi ale politicii interne şi îşi alege guvernanţii, care promit soluţionarea problemelor stringente, dar care apoi eşuează în mod lamentabil.

La Berlin ”Tagesspiegel” consdieră că reacţia cetăţenilor e foarte uşor de înţeles: oamenii nu vor reforme care dor. Aşa se explică şi pierderile masive înregistrate la urne în diferite alegeri de land de către social-democraţii germani. Dar, se întreabă autorul articoluli, orice guvern care recurge la măsuri de austeritate, e sortit pieirii?

”Frankfurter Allgemeine Zeitung” apreciază că o remaniere a guvernului de la Paris nu va fi de ajuns pentru a potoli furia electoratului francez, manifestată dumincă prin alegerea formaţiunilor de stânga. Cotidianul conservator german consideră că va fi nevoie şi de o modificare a polticii de reforme.

”Stuttgarter Nachrichten” avertizează faţă de noi probleme care se vor ivi pe calea aplicării acestor reforme în Franţa: stânga, victorioasă în scrutinele regionale va încerca împreună cu sindicatele să blocheze multe proiecte. ”Ce va face Chirac? Va menţine acest curs al reformelor, dar va reduce viteza. Aşa cum procedează de altfel deja cancelarul german Gerhard Schröder".

La Vena ”Salzburger Nachrichten” adaugă un amănunt, că de acum înainte conservatorii aflaţi la guvernare la Paris vor trebui să devină conştienţi că se vor confrunta cu o opoziţie de temut.

La Londra ”The Times” se pronunţă pentru mai multă transparenţă în politica de reforme a guvernului parizian.

O altă temă abordată astăzi în presa germană şi internaţională este bineînţeles extinderea NATO, prin primirea a şapte noi membri, între care se numără şi România. ”Westdeutsche Allgemeine Zeitung”, care apare la Essen notează că fără a minimaliza importanţa evenimentului nu trebuie pierdut din vedere că NATO este o alianţă slăbită, de multe ori incapabilă să facă faţă intervenţiilor din diferite regiuni de criză.

Cotidianul regional ”Leipziger Volkszeitung” e de părere că viitorul Alianţei Nordatlantice depinde de Statele Unite. Dacă americanii continuă politica atcurilor preventive, a formării de coaliţii, cum a fost în cazul războaielor din Afganistan şi mai ales din Irak, rolul NATO nu va mai fi acelaşi. ”O alianţă puternică şi eficientă, bazată pe parteneriat nu are nimic de-a face cu politica unilaterală americană”.